În ultimii doi ani, din sistemul judecătoresc au plecat, de bunăvoie sau forţat, circa 80 de magistraţi, iar în loc au venit 65 de persoane noi, absolvenți ai Institutului Național de Justiție (INJ). Presa a relatat de mai multe ori că o parte dintre aceștia sunt rude cu judecători sau procurori cu o carieră lungă, unii audienți de la INJ având probleme de integritate.

Aceste probleme, dar şi soluţiiile care ar putea îmbunătăţi actualul sistem de numire şi promovare a judecătorilor au fost discutate în cadrul unei şedinţe a Clubului Jurnaliştilor de Investigaţie, la care au participat experţi, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii şi deputați din Comisiei parlamentară de specialitate.

“Dacă în sistem nu sunt promovate cele mai bune şi integre persoane, atunci în zadar se mai fac toate reformele din domeniu. Chiar dacă, din anul 2012, avem un cadrul legal nou cu privire la numirile judecătorilor, nu vedem o schimbare calitativă în acest proces”, a punctat Nadejda Hriptievschi, consilier juridic la Centrul de Resurse Juridice (CRJM).

Experta a enumerat mai multe deficienţe în procedura de numire a magistraţilor. În viziunea expertei, nu sunt clare criteriile de selecţie şi promovare a judecătorilor, iar procedura de evaluare a candidaţilor este netransparentă. Totodată, hotărârile CSM nu oferă argumente clare care să explice de ce anumite persoane sunt promovate în funcţie şi nu altele. “Am avut mai multe cazuri de promovare a persoanelor la Curtea de Apel sau Curtea Supremă de Justiţie, care, de fapt, au luat cel mai mic punctaj dintre toţi participanţii în concurs”, a exemplificat jurista.

Tot ea susţine că deliberările în secret la şedinţele CSM trebuie anulate, votul membrilor trebuie să fie public şi deschis, iar şedinţele Consiliului - transmise online, pentru că anume în timpul deliberărilor se iau deciziile care trezesc suspiciuni.

La rândul său, membrul CSM Teo Cârnaţ crede că problemele încep atunci când absolvenţii facultăţilor de drept sunt admişi la Institutul Naţional de Justiţie. Potrivit lui, în timpul celor doi ani de studii la INJ, statul cheltuie per audient (student) circa 150.000 de lei, inclusiv bursa lunară echivalentă cu 50% din salariul unui magistrat, adică vreo 6.000 de lei.

“Dacă am fi avut din start informaţia că unii dintre ei au probleme cu integritatea, ei nu ar fi trebuit admişi. Statul făcea economii de bani sau admitea alţi candidaţi, pentru că, la ora actuală, sistemul duce lipsă de magistraţi. Dacă nu este numit un judecător într-o instanţă de fond, cele 1.000 de dosare care i-ar reveni anual sunt repartizate celorlalţi magistraţi din instanţă”, a mai spus el.

Drept soluţie, Teo Cârnaţ propune ca, pe viitor, în comisia de admitere la INJ, trei membri din cei cinci să fie judecători sau foşti judecători din ţările Uniunii Europene. “Dacă vom implementa această idee, s-ar putea să scoatem din sistem nănăşismul, cumătrismul şi influenţa”, s-a arătat convins profesorul în drept.

Referitor la integritatea candidaţilor, Cârnaţ a pus responsabilitatea pe Serviciul de Informaţie şi Securitate care ar trebui să prezinte CSM toată informaţia referitor la integritatea candidatului. “De mult ori, SIS prezintă doar infromaţia referitoare la anumite conturi şi proprietăţi, dar fără să verifice dacă ele sunt legale. Nu s-a atras atenţia nici la popularitatea candidaţilor pe reţelele de socializare, care, la fel, poate spune multe lucruri. Dacă vrei să fii judecător sau procuror, trebuie să fii integru de la grădiniţă”, a explica membrul CSM.

De cealaltă parte, vicepreşedintele Comisiei juridice, numiri şi imunități a Parlamentului, deputatul Tudor Deliu, a venit cu un proiect de modificare a Legii cu privire la CSM, în partea ce ţine de selectarea candidaţilor. Mai exact, deputatul propune ca selectarea candidaţilor de către CSM să se facă în ordine descrescătoare punctajului acumulat din partea Colegiului pentru selecţia şi cariera judecătorilor. Totodată, dacă şeful statutului respinge o candidatură propusă, CSM să o poată propune repetat cu votul a ⅘ din membri (10 membri) şi nu ⅔ dintre aceştia, cum prevede legea astăzi.  

“Mi se pare că astăzi preşedintele se vede mai că obligat să susţină o candidatură - cumătri, fini, nănaşi - a doua oară”, a motivat Deliu. Deocamdată, proiectul de lege nu a fost înregistrat în Legislativ, autorul motivând că se va consulta întâi de toate cu societatea civilă.

Anterior, într-o investigaţie a Centrului de Investigaţii Jurnalistice, autorii dezvăluiau că, în ultimii zece ani, preşedinţii Republicii Moldova au respins rând pe rând candidaturile a aproape 80 de judecători propuşi de Consiliul Superior al Magistraturii pentru promovare, reconfirmare, numire în funcție sau transfer. Şefii statutului au atenţionat în actele trimise la CSM că cei respinşi nu-și au locul în sistemul judecătoresc deoarece discreditează Justiţia, nu sunt obiectivi, deţin averi nejustificate, au probleme de integritate, relaţii cu businessmeni care conduc afaceri dubioase. Totuşi, CSM a lăsat în funcţie sau chiar a promovat circa 55 de judecători, iar circa 30 continuă şi astăzi să facă dreptate.