Moldova este tolerantă, dar nu şi atractivă pentru refugiaţi

Moldova ar putea să facă faţă unui flux de până la 500 de refugiaţi. Nu ne putem, însă, aștepta la un număr atât de mare de migranți deoarece țara noastră nu este atractivă pentru ei.  Declaraţiile au fost făcute vineri, 10 iunie, în cadrul unui club de presă desfăşurat de cu ocazia Zilei Mondiale a Refugiatului de către Centrul de Investigatii Jurnalistice (CIJM) și Agenția ONU pentru Refugiati (UNCHR).

Olga Poalelungi, şefa Biroului Migraţie şi Azil a Minsterului de Interne, susţine că statul face tot posibilul pentru integrarea refugiaţilor în societate. “Suntem interesaţi mai mult de integrarea refugiaţior în societate, dar şi de asigurarea unor standard e de calitate a sistemului de azil. Posibilităţile economice ale ţării noastre nu sunt chiar atât de mari. Nu doar structurile statului trebuie să se ocupe de integrarea refugiaţilor. Este necesar ca şi societatea să înţelează că aceşti oameni au nevoie de ajutor, să se evite xenofobia, trebuie de găsit acele platforme de dialog”, a declarat oficiala.

Iulian Popov, șef al Secției apatridie și informare la aceeași instituție a declarat în cadul Clubului de presă că pentru ţara noastră nu există pericolul unei invazii de refugiaţi. “Important este ca să nu-i privim pe aceşti oameni ca pe un pericol. Republica Moldova nu este cea mai atractivă ţară pentru refugiaţi. În același timp, Republica Moldova este o ţară generatoare de refugiaţi. Numărul moldovenilor care au solicitat azil în Occident este cu mult mai mare decât a refugiaţilor veniţi în țara noastră”, a spus Popov.

O altă participantă, Tatiana Ciumaş, angajată a biroului Migraţie şi Azil, a comunicat că Republica Moldova a preluat practica britanică privind integrarea refugiaţilor. „Integrarea refugiaţilor se face sub două aspecte, cu implicarea statului şi cu implicarea refugiaţilor. După solicitarea azilului refugiaţi sunt plasaţi în centre speciale, unde timp de şase luni sunt incluși într-un program de integrare, care prevede acomodarea, studierea limbii, li se oferă posibilitatea de a însuşi o meserie şi de a se încadra în câmpul muncii. În caz de necesitate acest termen poate fi prelungit până la un an. Refugiaţii mai au dreptul la un ajutor financiar din partea statului în sumă de 757 de lei, poliţă medicală gratuită, beneficiază de protecţie socială, îndemnizaţii pentru copii, dar şi pensii”, a precizat Ciumaş.

În fie­care an, la 20 iunie este marcată Ziua Mondi­ală a Refu­gi­a­tu­lui. Potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite,  aproape 60 de milioane de persoane sunt nevoite să-şi lase casele din cauza războiului şi să se refugieze în alte ţări. 

În Moldova, numărul celor care solicită protecţie este în continuă creştere, mai ales în urma conflictelor armate din Siria şi Ucraina.  În prezent, în țara noastră sunt înregistrate 600 de persoane cu statut de refugiat sau protecție umanitară, care provin din Ucraina, Siria, Afganistan, Pakistan şi din câteva ţări africane. 40 la sută din persoanele care solicită o formă de protecție sunt copii, femei și oameni în etate.