Bani publici

Informația despre achizițiile publice - după șapte lacăte

Foto simbol: personneltoday.com

Piața achizițiilor publice din Moldova nu s-a dovedit a fi una competitivă și transparentă, dimpotrivă. Se cheltuiesc anual sute de milioane de lei pe contracte de achiziție publică, dar cetățeanul, care își dă votul pentru un demnitar sau altul, nu poate încă să le monitorizeze activitatea pe deplin, ca să poată să le ceară socoteală. Accesul la documentele din dosarele de achiziție publică rămâne deocamdată restircționat, în pofida mai multor prevederi din legi și acte normative, care garantează dreptul cetățenilor de a cunoaște informația de interes public.  

Deși există o lege cu privire la accesul la informație, iar de ani buni vorbim despre o societate bine informată ca o garanție a democrației, în Moldova accesul omului simplu la datele guvernamentale rămâne mai mult o doleanță. O spun atât exponenții societății civile, cât și oamenii simpli. Indiferent dacă motivul inaccesului la date este lipsa informației pe site-urile instituțiilor sau lipsa instrumentelor de accesare, chiar și cei mai interesați oameni întâmpină dificultăți în a afla informații despre modul de cheltuire a banilor publici sau banale date statistice.

Dreptul cetățeanului de a accesa informația de interes public este consfințit în Constituție, întro lege specială privind accesul la informație, dar și în mai multe acte normative, la modul practic, însă, cetățenii care încearcă să stea cu ochii pe achizițiile publice, bunăoară, se confruntă cu probleme. Dacă, odată cu deschiderea mai multor seturi de date cu informații publice, inclusiv cele despre achizițiile publice, cetățeanul poate să afle ce achiziții au desfășurat autoritățile din localitatea sa, valoarea contractelor, atunci când vrea să afle afle mai multe detalii despre achiziție, informații ce se conțin în documentele din dosarele de achiziție, aici, în multe cazuri, autoritățile sunt reticente sau deloc deschise.

Foto: CIJM

În cadrul Campaniei „Banii publici sunt banii mei”, desfășurată de Asociația pentru Guvernare Electronică (AGER) și Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM), un grup de organizații neguvernamentale locale monitorizează achizițiile publice, iar un grup de jurnaliști realizează anchete de presă. Deoparte și de alta au fost constatate mai multe carențe în accesarea informației de interes public. Funcționarii invocă protecția datelor personale, secretul de stat sau cel comercial, or caută tot felul de prevederi ambiguie din cadrul normativ, atunci când refuză să ofere informația solicitată, conform legislației în vigoare.   

Directoarea AGER, Olesea Stamate, spune că domeniul achizțiilor publice este extrem de ne-transparent: „Din 30 de autorități contractante, cu cele 20 de nivel raional și local nu prea am avut probleme de acces la informație, cu mici excepții. Dar cele de nivel central, unde am inclus și primăria municipiului Chișinău, doar 3 ne-au oferit acces la informațiile cerute, cu alte 7 autorități suntem în procese de judecată. Autoritățile spun că pot să ne ofere informația care deja este pe pagina www.tender.gov.md și că restul nu este informație cu caracter public. Printre autoritățile închise se numără Cancelaria de Stat, Banca Națională, Calea Ferată a Moldovei etc”.

În trei cauze, între care cea împotriva ÎS Calea Ferată, AGER a pierdut procesele în instanța de fond. În două cauze, instanța de apel a menținut hotarârile instanței de fond, cazurile aflându-se acum pe rol la Curtea Supremă de Justiție.  Întrun singur caz, instanța de fond a obligat autoritatea publică să ofere acces la informația din dosarele de achiziție, iar procesul cu Agenția Medicamentului s-a încheiat cu o împăcare amiabilă, întrucât instituția publică a oferit acces la informația despre achizițiile de medicamente.

Probleme de netrasparență și de acces la informația privind achizițiile publice au fost menționate în toate rapoartele de monitorizare făcute atât de organizațiile din teritoriu, care au monitorizat achizițiile publice la nivel local și național.

Autoritățile din Colonița reticente față de interesul societății civile

Valeriu Ciorbă, de la portalul www.colonita.eu din localitatea Colonița, suburbie a Capitalei, care, împreunăcu colegii de echipă, monitorizează în mod voluntar cum sunt cheltuiți banii publici, inclusiv achizițiile publice, în localitatea sa, spune că deseori este refuzat accesul în grupurile de achiziții, chiar dacă se fac solicitările de rigoare, așa cum prevede legea. „Uneori nu suntem admiși, alteori ni se dau documentele înainte de ședință, când nu reușim să le analizăm”, precizează Valeriu Ciorbă. La una din ședințele din septembrie curent, grupul de lucru din cadrul primăriei din Colonița urma să examineze procurarea tehnicii pentru nivelarea drumurilor în localitate. Reprezentanților portalului le-au fost oferite informațiile despre licitație cu jumătate de oră înaninte de începerea ședinței.

„Am văzut că suntem duși de nas, am formulat  o opinie separată, expusă pe două pagini, pe care diplomatic am prezentat-o în cadrul ședinței la care am participat.  Incercau să ni se aducă argumente, iată dosarul, examneaz-l repede si da-te cu părere. Scuze, dar  eu cu toata pregatirea mea, nu pot să examiney un dosar de jumătate de milion de  lei în zece minute să văd dacă ttoul e ok sau nu. Știm că toate dosarele sunt pregătite din timp, toate virgulele sunt puse, tehnic nu ai de ce te lega, dar în practică se fac înțelegeri și toate lucrurile sunt puse la punct pe sub masă”, spune Valeriu Ciorbă.

Achizițiile din școli și grădinițe, total netransparente

O altă organizație care a monitorizat pe parcursul anului 2016 achizițiile  publice este Expert Grup. Experții acestei organizații au monitorizat achizițiile publice în școlile și grădinițele din Chișinău, lucrările de reparație a drumurilor din capitală și achizițiile în școlile profesionale. Dacă la Direcția generală transport public și căi de comunicații din primăria Chișinău li s-a oferit acces la dosarele de achiziții, apoi în cazul școlilor, grădinițelor și a școlilor profesionale, exerții spun că nu au putut vedea în întregime dosarele de achizții. Expertul Iurie Marcotâlo spune că deși inițial Direcția generală educație și tineret s-a arătat deschisă pentru a le oferi  orice informație, nu toate direcțiile de sector au căzut de acord să le dea accesul la informație. „Ei nu au spus expres că nu vă dăm, dar au sabotat și aduceau diferite argumente pentru a nu ne da dosarele. Din toate direcțiile din municipiu, au refuzat sau doar parțial ne-au dat cea de la Râșcani și Centru, ulterior șefii acestor direcții au și fost arestați de CNA în cazul cu alimentele alterate. Restul direcțiilor ne-au dat accesul complet la informație”, precizează expertul.

Situația de la școli și grădinițe s-a repetat și în cazul drumurilor. Direcția generală transport public și căi de comunicații (DGTPCC) inițial a oferit acces complet la dosarele de achiziții, dar, ulterior, oficiali au devenit reticenți după ce experții au depistat nereguli în procedura de achiziții și au vorbit public despre asta.

„Ceea ce ține de achizițiile din școlile profesionale, ele toate au refuzat să ne dea acces când am apelat la ele și au spus că or da accesul doar la indicația Ministerului Educației. Noi am apelat la Minister, ei transmițând o scrisoare oficială către toate școlile profesionale din municipiu pentru a deschide informația. Chiar și în pofida acestei scrisori, funcționarii au refuzat să ne dea informația solicitată două școli”, precizează Marcotâlo.

Întreprinderile de stat și (ne)transparența achizițiilor

O problemă asupra căreia stăruie societatea civilă și mass-media ține de lipsa de transparență în ce privește achizițiile publice în cadrul întreprinderilor de stat.

Întreprinderile de stat, societățile pe acțiuni cu capital de stat sunt obligate, de lege, să se ghideze de principiul transparenţei în achiziţii. Realitate însă este alta. SA Moldtelecom, bunăoară, refuză categoric să ofere informația privind achizițiile publice, companiile care participă la licitații, modaliatea de selectate și altele. Mai multe solicitări de informație trimise de jurnaliștii CIJM și Ziarul de Gardă operatorului național de telefonie s-au lăsat cu promisiuni sau au rămas fără răspuns.

În pofida reticenți companiei,  jurnaliștii de la CIJM și Ziarul de Gardă au scos în vileag mai multe achiziții cu probleme la SA Moldtelecom, în care prietenii și partenerii de afaceri ai directorului companiei câștigă, prin intermediul unui grup de firme, licitaţii de milioane de lei, organizate de societatea pe acţiuni deţinută de stat.

Aceeași soartă au avut și solicitările de informație adresate Întreprinderii de Stat ”Mina de Piatră Mileștii Mici”, ÎS ”Poșta Moldovei” sau întreprinderile municipale. 

Transparensy International Moldova a monitorizat cât de transparente sunt întreprinderile de stat. Organizația a solicitat informații despre achizțiile publice la peste 100 de întreprinderi de stat și societăți cu capital de stat. În doar 9 cazuri întreprinderile de stat au oferit informația despre achizțiile publice, iar fiecare a opta a prezentat planurile de achiziţii sau a indicat sursa publicării lor.  Aproximativ 40% din întreprinderi n-au indicat valoarea achiziţiilor efectuate și tot atatea întreprinderi au publicat anunţuri sau invitaţii la achiziţii şi numai o singură întreprindere (!) -  ÎS „Constructorul” a publicat date detaliate despre rezultatele achiziţiilor.

Ianina Spinei. Foto: CIJM

Experta TI Ianina Spinei spune că reglementările confuze din Legea cu privire la întreprinderea de stat referitoare la asigurarea transparenţei procedurilor de achiziţie, lipsa unor cerinţe concrete privind informaţiile care trebuie publicate le oferă întreprinderilor posibilitatea de a se eschiva de la transparentizarea datelor despre achiziţiile efectuate.  

Accesul la informație confundat cu petiția

Deseori autoritățile răspund mult peste termenul de 15 zile, prevăzut de legislație, în care autoritatea publică este obligată să ofere informația solicitată. Intenționat sau nu, funcționarii se fac a nu cunoaște despre dreptul cetățenilor de a avea acces la informație. El fac referire la Legea privind petiționarea, care prevede un termen de 30 de zile în care autoritățile sunt obligate să răspundă cetățenilor la petiții.  Funcționarii se dovedesc a fi uneori destul de ingenioși, încercănd să găsească argumente ca să nu răspundă la solicitările de informație. Bunăoară, în cazul unor investigații ce vizau terenurile alocate, fără a fi organizate licitații publice, pentru construcția de blocuri locative sociale, în care să locuiască angajați ai diferitor structuri de stat, cum ar fi judecătorii, procurorii au fost făcute zeci de solicitări de informație timp de 2 ani. La una dintre solicitări, în care reporterii CIJM menționau că e trimisă repetat, deoarece la prima solicitare nu a fost dat un răspuns, Primăria Chișinău, prin șeful interimar al Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare, Ivan Carpov, a răspuns că nu ne poate oferi informația solicitată deoarece e trimisă repetat, iar conform Legii privind petiționarea, autoritatea are dreptul să nu răspundă, dacă petiția (!) trimisă repetat nu conține nimic nou. Aceasta, în situația în care în demersuri se făcea referire la Legea privind accesul la informație.

Rapoartele asupra procedurii de achiziție sunt documente publice  

Olesea Stamate. Foto: CIJM

Din 2017 dările de seamă din dosarele de achiziții devin documente publice. Olesea Stamate susține că punerea în practică a noilor prevederi vor aduce mai multă transparență în procedurile de achiziție. „Dacă până acum noi trebuia să iniţiem cauze în instanţa de judecată, ca să încercăm să ne apărăm dreptul de acces la informaţie privind dosarele de achiziţii, de acum înainte dosarul, dar nu întreg dosarul, doar darea de seamă, un mic raport asupra procedurii, devine document public şi poate fi accesat de oricine îl solicită”. Totuși, deschiderea doar a dărilor de seamă, în opinia expertei, este doar un mic pas în toată procedura de transparentizare a procesului de achiziții publice: „În acea dare de seamă, de exemplu, nu se conţin ofertele, nu se conţine contractul încheiat. Deci, sunt mai multe chestii pe care nu le poţi compara, este doar o dare de seamă. Nu poţi să vezi punctajul care a fost acordat, dacă acesta corespunde într-adevăr cu ceea ce a fost prezentat în oferte. Sau nu poţi să vezi dacă contractul este identic cu cel prezentat de câştigător în ofertă. Şi atunci este puţin pentru a putea efectua un control civic asupra procedurilor de achiziţie”.

Accesul la ședințele grupurilor de lucru

O altă noutate în  legea nouă, intrată în vigoare, apreciată de societatea civilă  modificare, ține partiicparea societății civile în grupurile de la lucru pentru achizțiile publice. Din 1 mai 2016, odată cu intrarea în vigoare a noii legi privind achizițiile publice, organizaţiile neguvernamentale își pot delega reprezentanții în grupurile de lucru pentru achiziţionarea bunurilor, serviciilor în cadrul autorităţilor contractante. Acestea trebuie să depună, cu trei zile înainte de desfăşurarea primei şedinţe de deschidere a ofertelor, o cerere pentru a participa la lucrările grupului de lucru. Reprezentanții societății civile pot monitoriza în calitate de membri fără drept de vot desfășurarea întregului proces de selectare a ofertelor și contractarea agenților economici. Această deschidere a autorităților publice, apreciată de societatea civilă, deocamdată nu funcționează la fel  de bine și în practică. Un raport de monitorizare al AGER arată că timp de câteva luni de monitorizare de la intrarea în vigoare a noului cadrul legal, s-au atestat mai multe lacune, iar anumite prevederi ale cadrului normativ, fiin calificate „cu risc sporit” de exeprții în domeniu. Bunăoară, Regulamentul privind activitatea grupului de lucru pentru achiziții, adoptat prin HG 667 din 27 Mai 2016, care prevede (pct.6): prevede „Cererea prevăzută la pct. 5 va cuprinde cel puţin: denumirea organizaţiei, numele şi prenumele reprezentantului acesteia, copia de pe documentul ce confirmă împuternicirile sau numele şi prenumele persoanei fizice; adresa juridică şi poştală sau adresa de domiciliu; datele de contact, inclusiv adresa electronică; procedura de achiziţie la care solicită să fie inclus în componenţa grupului de lucru. Or, acest „cel puțin” s-a demonstrat a fi un instrument periculos în mâinile resposabililor din cadrul autorităților pentru includerea sau neincluderea în grupul de lucru.

Totodată, deși nici legea, nici Regulamentul, nu interzic participarea a doi reprezentanți ale unei și aceeași asociații în cadrul grupului de lucru, unele autorități refuză, neîntemeiat o asemenea cerere. Un proiect de modificare a Legii 131 a fost propus de către Ministerul Finanțelor, și aprobat de Guvern la 27 aprilie. Acestea se referă, în mare parte la schimbarea modului de organizare și funcționare a Agenției Naționale de Soluționare a Contestațiilor, în contextul alinierii la prevederile Acordului de Asociere, prin oferirea unii statut de independență față de executiv. Totodată, același proiect prevedea, la art. 73 că „(2) Darea de seamă privind procedura de achiziţie publică este un document public. Accesul persoanelor la aceste informaţii poate fi limitat numai în măsura în care aceste informaţii includ, în special, secrete tehnice sau comerciale şi aspecte confidenţiale ale ofertelor. Autorii raportului de monitorizare, au recomandat să fie revăzute aceste prevederi și concretizate, astfel încât să fie evitată aprecierea subiectivă din partea autorității contractante privind caracterul secret al anumitor informații. Astfel, în redacția adoptată de Guvern, acest alineat a fost completat cu următoarea sintagmă ”(...) conform prevederilor Legii nr. 171 din 06.07.1994 cu privire la secretul comercial sau a Legii nr. 245 din 27.11.2008 cu privire la secretul de stat”. Această prevedere este un pas semnificativ pentru asigurarea transparenței procesului de achiziții publice. Proiectul a fost adoptat în prima lectură, însă pănă la momentul publicării materialului nu am putut vedea versiunea adoptată pe pagina Parlamentului.

Și experții de la Expert-Grup, care au monitorizat achizțiile publice în municipiul Chișinău  s-au confruntat cu aceeași problemă. „Problema principală pe care noi am întâmpinat-o a fost nu accesul la informație, dar participarea noastră în grupurile de lucru ca reprezentați ai societății civile la evaluarea licitațiilor. Ei ne-au invitat și noi am participat, dar când a venit vorba de reflectarea poziției separate în procesul-verbal de evaluare și darea de seamă către Agenția Achiziții Publice (AAP), ei au exclus opinia noastră. Pe acest subiect, noi am scris o scrisoare oficială către AAP și DGTPCC în care am indicat asupra problemelor date”, precizează Iurie Marcotâlo.

Deputatul Grigore Cobzac, autorul amendamentelor de transparentizare a procesului de achiziții spune că noțiunea de „societate civilă” presupune și cetățeanul simplu. „El are dreptul să participe la procedura de achiziții cap-coadă, la fel ca și un jurnalist. Sunt mirat de afirmațiile precum că există probleme la acest capitol. Nu ar trebui să fie! Poate ține de interpretare, dar societatea civilă are dreptul să primească  întregul pachet de documente, ca și oricare membru al grupului de lucru. Dacă asta nu se întâmplă, trebuie să vă apărați drepturile și să sesizați inclusiv organele de drept, pentru că aceasta este o încălcare a legii”, a declarat Grigore Cobzac. 

Planificarea achizițiilor publice

Grigore Cobzac. Foto: CIJM

Organizaţiile implicate in realizarea Campaniei „Banii publici sunt banii mei” au evaluat gradul de transparenţă a autorităţilor contractante monitorizate în aspecte ce ţin de planificarea achitiţiilor publice. Unul din elementele transparenţei achiziţiilor publice este planificarea acestora şi publicarea informaţiei cu privire la planificare. Experții sunt de părerea că legea nouă nu a schimbat prea multe în sensul clarificării aspectelor ce țin de planificarea achizițiilor. Astfel, legea 131 reglementează suficient de detaliat anunțul de intenție, la articolul 27. Despre planul de achiziție se menționează doar ocazional în articolul referitor la încheierea contractului de achiziție (Articolul 70 ”Contractul de achiziţii publice se încheie conform procedurilor de achiziţie publică prevăzute de prezenta lege, pentru întreaga sumă atribuită unei achiziţii pe an, în temeiul planului de achiziţie și în limita alocațiilor aprobate”), și printre atribuțiile grupului de lucru (Articolul 14 ”Grupul de lucru (...) elaborează planuri anuale şi trimestriale de efectuare a achiziţiilor publice). Astfel, deși legea prevede că contractul se încheie în temeiul planului de achizitie, în practică acest fapt nu este verificat, și cum vom arăta mai jos, un număr extrem de mic de AC elaboreaza planuri de achiziție”, se menționează întrun raport de monitorizare al AGER.

Ținând cont de faptul că pentru achizițiile mai mici de 400,000 lei la bunuri și servicii și 1,500,000 la lucrări, nu se publică anunțul de intenție, iar pînă la limita de 150,000 lei pentru bunuri și servicii și 200,000 lei pentru lucrări se aplică proceduri de transparență redusă cum sunt achizițiile de valoare mică sau COPF, o bună parte din achizițiile efectuate de autoritățile contractante mai mici pot fi cu greu urmărite, doar post-factum, la publicarea listei contractelor atribuite.

În urma evaluării s-a constatat că doar 13 autoritati la nivel local (din 20) au elaborat planul de achiziții publice pentru 2017. Doar 6 dintre acestea l-au şi publicat pe pagina web. Dintre autorităţile monitorizate la nivel central, 4 autoritati din 10 au pubicat planul pentru 2017 (comparativ cu 5 în 2016) au publicat planul de achiziții publice, și 5 dispun în total (comparativ cu 6 în 2016) de un asemenea plan.

Echipa proiectului a continuat să monitorizeze paginile web ale autorităților contractante, pentru a vedea în ce măsure acestea dispun de o rubrică dedicată achizițiilor și dacă aceasta conține informație la zi. Drept rezultat al activităţi proiectului mai multe autorităţi contractante au creat pagini web şi au creat în cadrul acestora sub-pagini dedicate achiziţiilor, unde au început să publice informaţii cu privire la planul de achiziţii, contractele încheiare etc. CR Orhei, CR Telenești, Primăria Bălți, CR Rezina, CR Cahul) au creat pe paginile sale web rubrici dedicate achizitiilor publice, si au inceput sa plaseze informații. Acest lucru s-a întâmplat la insistența organizațiilor care desfăsoară monitorizarea în teritoriu.  Un alt aspect al monitorizării a vizat analiza prezenţei achiziţiei anunţate în Planul de achiziţii al autorităţii respective. Astfel, am constatat că, în mare parte, achiziţiile efectuate erau incluse în Planul de achiziţii al autorităţii, evident, în cazul în care autoritatea dispunea de un Plan de achiziţii. Totuși, o bună parte din autorități nu au elaborat planul de achiziții pe motiv că bani nu sunt și respectiv nu au necesitatea de a planifica achizițiile. Totuși, achiziții au avut loc, deși mult mai puține decât în perioadele precedente, astfel acestea fiind în afara oricărui vizor.

Sistemul electronic

„Cred că cel mai bun lucru care ar putea să se întâmple, şi sper că se va întâmpla şi la noi, este să avem un sistem electronic de achiziţii, dar electronic nu doar în sensul efectuării achiziţiilor pe platformă electronică, ci unul absolut transparent, cum au vecinii noştri din Ucraina, care permite accesul sută la sută la toate documentele de achiziţie pentru oricine vrea să acceseze. Deci, oricine intră pe platformă şi vede pentru fiecare achiziţie din toată Ucraina, orice document”, susține Olesea Stamate.

Cadrul legal și informațional permite accesul la informație, dar unele prevederi stipulau că autoritățile contractante pot să refuze dacă merge vorba de secret comercial. Astfel de informație se putea obținut doar mergând în judecată.

Acum însă Ministerul Finanțelor a lansat implementarea unui nou sistem electronic de achiziții publice echivalent celui din Ukraina. Prima jumătate a anului 2017 el va fi în stadiul de testare, urmând apoi implementarea lui la nivel național. Dacă se va reuși implementarea acestui sistem electronic, atunci publicul larg va avea accesul direct la toată informația de achiziții publice, începând cu planificarea și terminând cu recepționarea lucrărilor, produselor, etc. Se planifică ca toate procedurile de achiziții să fie doar în format electronic, cele pe suport de hârtie să fie excluse.

Experții consideră că trebuie să fie susținut implementarea acestui sistem electronic și schimbarea cadrului legal existent în privința ajustării lui la arhitectura sistemului informațional. La ajustarea cadrului legal, societate acivilă trebuie să ofere suport în promovarea în Parlament a schimbărilor ce țin de publicarea unor documente în sistem, precum oferta comercială din partea companiilor.

Iurie Marcotâlo nu exclude că ”o să fie rezistență din partea deputaților în publicarea și transparenței totale în cadrul sistemului electronic planificat”. ”Dacă reușim să promovăm implementarea noului sistem electronic de achiziții transparența va fi maximă”, crede expertul Expert-Grup.

Acolo unde se perseverează, se reușește   

Exemplul cetățenilor activi, care se implică în monitorizarea pedanta a activitatii administrațiilor locale, mai ales în ce privește achizițiile publice sau deciziile privind elaborarea bugetelor și gestionarea banilor publici, sunt demne de toata admiratia si ilustreaza avantajele democratiei participative.  E si cazul lui Mihai Gandrabura din Brăviceni, Orhei, care, nemulțumit de calitatea drumurilor din satul său, a solicitat de la primărie informații despre sursele financiare alocate în ultimii ani pentru reparația drumurilor: „Este vorba de plombarea gropilor, subiect foarte dureros pentru autoritățile noastre. La noi, la Brăviceni. Eu am mers personal, am verificat, am făcut poze, nu am găsit nicio groapă plombatăm, deși banii au fost alocați”.   Când a dedus  că sursele rezervate pentru drumuri s-ar putea sa fi  fost cheltuite în alte scopuri, decât cele indicate în acte,  Mihai Gandrabura, care este profesor la o școală profesională, dar și liderul unei organizații neguvernamentale,  a decis să facă uz de dreptul său de a participa la ședințele în care se discută achizițiile publice, mai ales că noua lege privind achizițiile publice, intrată în vigoare în luna mai curent, oferă dreptul reprezentanților societății civile  să participe la procedura de desfășurare a licitațiilor. 

Un grup de tineri din Colonița, o suburbie a capitalei, de câțiva ani, monitorizează  activitatea primăriei din localitate. Ei au creat din surse proprii un portal www.colonita.eu pe care informează consătenii lor despre toate deciziile la nivelul administrației locale. Chiar dacă uneori le este îngrădit accesul la anumite ședințe sau li se refuză eliberarea anumitor documente de interes public, tinerii nu se lasă. Ei fac uz de toate instrumentele legale, ca să-și exercite drepturile de a participa la guvernare.

Rezultatele monitorizărilor și ale rapoartelor făcute publice în cadrul campaniei „Banii publici sunt banii mei” au pus presiune pe autorități și chiar au generat modificări la nivelul cadrului normativ, precizează directoarea AGER, Olesea Stamate: „Speranța noastră este ca aceste produse să nu fie doar rapoarte de monitorizare de dragul monitorizarii, dar să producă o schimbare , la lansarea unor discuții mai frecvente în public despre achizitiilor publice, amendarea legislației acolo unde este nevoie, la schimbarea practicii, la fel, și la activizarea societății civile și în general a cetățenilor pentru supravegherea utilizării banilor publici”.

Procesul de participare a cetăţenilor la luarea deciziilor în Republica Moldova, după părerea mai multor experţi, încă nu este eficient, întrucât este mic numărul celor care stau cu ochii pe autorități, dar și pentru că nu există precedente de sancţionare a adminitraţiilor care fac legea după bunul lor plac, fără să ţină cont de părerea cetăţeanului.

Materialul  a fost realizat în cadrul Campaniei „Banii publici sunt și banii mei”, desfășurată de Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM) și Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER), într-un proiect finanțat de Uniunea Europeană și National Endowment for Democracy. 

Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Comentarii