Bani publici

Fondul „democrat” pentru eficiență energetică

Mihai Stratan, directorul Agenției de Eficiență Energetică, Valeriu Triboi, viceministru al Economiei și Octavian Creștin, directorul Fondului de Eficiență Energetică. Sursa foto: FEE

Fondat în vara anului 2012 pentru a asigura eficientizarea cheltuielilor energetice, prin finanțarea unor proiecte locale de reducere a consumului de energie și de utilizare a energiei regenerabile, Fondul de Eficiență Energetică (FEE) a aprobat în ultimii trei ani finanțări în valoare de aproape jumătate de miliard de lei pentru izolarea termică, schimbarea geamurilor și a ușilor și pentru instalarea iluminatului public în diferite localități ale republicii. Cei mai mulți din acești bani au fost oferiți localităților conduse de primari democrați. FEE se subordonează Ministerului Economiei, condus de exponenți ai aceluiași partid. Politizarea Fondului nu este însă singura problemă, afirmă mai mulți aleși locali. O bună parte din companiile autorizate pentru efectuarea auditului energetic, fără de care nu poți obține finanțare de la FEE, sunt interconectate sau afiliate unor angajați din cadrul Fondului sau din instituții subordonate Ministerului Economiei. Veniturile din audit obținute de aceste firme se ridică la câteva sute de mii de lei pe lună, spun ceilalți auditori care se plâng de concurență neloială. Administrator al Fondului, timp de trei ani, a fost un agent economic care astăzi administrează afacerile fostului ministru al Economiei, Valeriu Lazăr. Firma era salarizată cu circa 145 de mii de lei pe lună.

Doar un proiect din trei este acceptat

În cei patru ani de la creare, FEE a aprobat proiecte de finanțare în valoare de 417 milioane de lei. Cea mai mare parte din acești bani au fost oferiți de Uniunea Europeană, care a anunțat că este dispusă să aloce 40 de milioane de euro pentru proiecte de eficiență energetică implementate în R. Moldova. În cele din urmă, din cauza lipsei capacităților de absorbție a Fondului, doar jumătate din sumă a fost debursată. Procedura de accesare a granturilor de la FEE este una complicată, susțin primarii care au depus 794 de proiecte de finanțare, dintre care, până în iulie 2016, doar 262 au fost acceptate (adică doar unul din trei – n.r.), dintre acestea numai 165 sunt proiecte depuse de autoritățile locale. Spre exemplu, pentru a obține finanțare pentru a izola termic o instituție, primăriile trebuie să depună la Fond un proiect ce conține 18 documente, dintre care cinci sunt rapoarte specializate care pot fi întocmite doar de experți, contra plată.

În cei patru ani de la înființare, Fondul a alocat finanțare pentru proiecte propuse de autorități publice în cadrul a trei programe mari. Apelurile 1 și 3 se referă la izolarea termică a clădirilor, iar Apelul 5 oferă finanțare pentru iluminatul public. Fondul acoperă în proporție de 70-80 la sută cheltuielile de executare a  lucrărilor, restul banilor reprezintă contribuția autorității contractante.

„Doi ani a trebuit să batem pragurile pentru a obține finanțare de la Fond. Ba un document trebuie să aduci, ba altul. Pregătirea pachetului de acte este scumpă. Pe noi ne-a costat sub o sută de mii de lei. Numai pentru audit am plătit 60 de mii. Apoi regulile s-au mai schimbat și au intervenit cerințe noi. Am reușit totuși să obținem un proiect de izolare termică a pereților liceului din sat pentru că am fost insistenți. Acum vrem să încercăm poate obținem un grant și pentru iluminatul public”, afirmă Valentin Guțan, primarul orășelului Cricova, mun. Chișinău.

Eficiență energetică, pe criterii politice

Opt proiecte din 12 pentru modernizarea iluminatului public au ajuns în localități conduse de primari democrați

Am analizat cele 165 de proiecte de finanțare acceptate de FEE pentru autoritățile locale sub aspectul apartenenței politice a primăriilor care au aplicat. Astfel, în 67 de cazuri (40,6 %), banii pentru proiecte de eficiență energetică au ajuns în localități conduse de primari democrați, iar în șase cazuri, primarii care au obținut proiecte de la FEE au aderat peste un timp la Partidul Democrat.

În cazul celui de-al cincilea Apel, pentru modernizarea sistemului de iluminat public, situația este și mai gravă. Din 13 proiecte aprobate de FEE, în opt cazuri este vorba despre primării conduse de reprezentanți ai Partidului Democrat, iar în cazul satelor Chioselia Mare și Frumușica din raionul Cahul, primărița Svetlana Cealicu, deși a candidat din partea PLDM, i-a susținut la începutul acestui an pe deputații liberal-democrați care au format noua majoritate parlamentară și au votat Guvernul Filip.

În total, în sate conduse de primari democrați, au ajuns peste 89 de milioane de lei din proiecte finanțate de FEE, ceea ce reprezintă 42 la sută din suma totală de 211 milioane de lei, alocați de Fond pentru proiectele de eficiență energetică implementate în sate.

Privilegiații

Casa de cultură din Corlăteni, Râșcani, după implementarea proiectului de eficiență energetică

„Nu există nicio legătură între finanțările acordate de FEE și apartenența politică a primarilor. Eu am fost din opoziție și am lucrat cu Fondul. Noi am obținut proiectele de finanțare mai înainte. Eu am plecat din Partidul Liberal Democrat și am aderat la Partidul Democrat cu vreo cinci luni în urmă”, ne asigură Anatolie Baciu, primarul satului Corlăteni, raionul Râșcani, localitate care, în ultimul an, a obținut tocmai trei proiecte de finanțare de la FEE, cazuri foarte rare în practica FEE. Două dintre proiecte sunt de izolare termică a Casei de cultură și a liceului „V. Dumbrăveanu” din localitate (contractele de finanțare, a câte 1,26 de milioane de lei, au fost aprobate pe 30 iunie 2015 – n.r.), iar ultimul, de modernizare a sistemului de iluminat public stradal, în valoare de 631 de mii de lei, a fost semnat pe 17 iunie curent, adică în urmă cu trei luni. Recent, primăria a organizat licitație pentru începerea lucrărilor de termoizolare a liceului din sat. Contractul a fost semnat în iunie, curent, cu Beaux Com SRL.

Precizăm că 259 de primării care au depus unul sau mai multe proiecte de finanțare la FEE nu au obținut niciun grant.

Proiecte mari cu impact mic

Gimnaziul din Corlăteni, cu termopane noi și tencuiala care stă să cadă

Deși concurența pentru a obține finanțare de la FEE este mare, există cazuri în care Fondul a decis să ofere sume impresionante pentru instituții mici, cu un număr mic de beneficiari. Spre exemplu, pentru izolarea termică a școlii-grădiniță din satul Bogzești, Telenești, au fost alocate două milioane de lei. Potrivit datelor Ministerului Educației, instituția este frecventată de 72 de elevi. Presa locală scrie însă că 30 din acești copii sunt aduși cu un microbuz din satul alăturat, Bahu, raionul Călărași, pentru ca gimnaziul-grădiniță să nu fie închis. Primarul din această localitate, Vasile Ozun, este exponentul Partidului Democrat.

Contactat telefonic, alesul local ne-a comunicat că acesta este al doilea proiect câștigat de Bogzești de la FEE pentru izolarea termică a gimnaziului din localitate. „Cu vreo trei ani în urmă am mai câștigat un proiect de schimbare a geamurilor și ușilor de la școală, acum vrem să izolăm termic pereții. Încă nu am început lucrul”, ne-a declarat primarul. Ozun ne asigură că gimnaziul din localitate va funcționa încă mulți ani și asta pentru că pe lângă cei 72 de elevi din sat, încă vreo 30 sunt aduși din Bahu. Alesul local respinge categoric faptul că proiectele de la FEE sunt repartizate pe criterii politice. „Când am câștigat primul proiect eram de la comuniști. Nu are nicio treabă. Dacă muncești, pregătești bine documentele, vei obține finanțare”, spune el.

În același timp, Fondul a respins proiectul depus de primăria Cuhureștii de Jos, Florești, pentru izolarea termică a gimnaziului din sat, la care învață 190 de copii. Primarul localității, liberal-democratul Victor Crețu a aplicat de două ori la FEE cu acest proiect, dar de fiecare dată a fost refuzat.

Directorul FEE, Octavian Creștin, susține că în cazul gimnaziului de la Bogzești există documente care confirmă că instituția va activa în următorii cinci ani. Totuși, perioada de recupera a investiției de eficiență energetică este de șapte ani. „Astfel de cazuri sunt puține. Noi avem multe proiecte implementate în spitale unde numărul de beneficiar este mult mai mare”, este contraargumentul funcționarului.

„Nu e convenabil să aplici la acest Fond”

Tatiana Badan, primarul satului Selemet, susține că localitatea nu a obținut niciun proiect de la FEE. Sursa foto: REL

„Noi de trei ori am aplicat la Fond pentru a obține finanțare pentru izolarea termică a școlii de muzică din localitate, unica din regiunea de sud a republicii, și de fiecare dată am fost respinși”, se plânge Tatiana Badan, primarul satului Selemet, raionul Cimișlia, tot ea președinta Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM). Pentru pregătirea documentelor de aplicare, primăria a cheltuit peste 70 de mii de lei. „Cu acești bani am fi putut începe să schimbăm geamurile școlii. Nu e convenabil să aplici la acest Fond pentru că nu există transparență în modul de administrare. Ar fi logic să se aloce bani pentru proiectele unde există durabilitate, dar nu pentru instituții care în scurt timp vor fi închise. Mulți primari mi s-au plâns că FEE este politizat, iar procesul de aplicare foarte complicat”, a mai precizat Badan.

Rapoarte de audit de milioane de lei se prăfuiesc pe rafturi

Cele mai multe obiecții ale primarilor se referă însă la auditul energetic care este obligatoriu pentru toate proiectele de eficiență energetică depuse la Fond.

„Am băgat o groază de bani în aceste audituri energetice. Companiile autorizate pentru a le face cer de la 20 de mii de lei în sus pentru auditul unei clădiri. La început, când a fost creat Fondul, am fost îndemnați să depunem cât mai multe proiecte de finanțare. Ne-am îmbulzit cu toții în speranța că vom obține granturi. S-au făcut sute de audituri și până la urmă cele mai multe proiecte au fost respinse. Am cheltuit bani, iar documentele stau și se prăfuiesc pe rafturi. Noi ne-am luat gândul de la FEE. Acum lucrăm cu fondurile japoneze care sunt mai ușor de accesat și e mai multă transparență”, își descrie experiența Gheorghe Răileanu, primarul orașului Cimișlia.

Un calcul simplu arată că pentru rapoartele de audit întocmite pentru cele 532 de proiecte de finanțare respinse de Fond în ultimii trei ani au fost cheltuiți cel puțin 16 milioane de lei (prețul mediu al unui audit este de circa 30 de mii de lei – n.r.).

Audit cu interese?

Agenția pentru Eficiență Energetică (AEE) a autorizat 42 de companii pentru a efectua audituri energetice pentru proiectele depuse la FEE. Mai multe dintre aceste companii au aceiași fondatori, aceeași adresă sau au legături cu persoane apropiate Fondului sau Ministerului Economiei. Un sfert din companiile de audit autorizate au fost create în preajma deschiderii Fondului sau la scurt timp după aceasta.

Potrivit listei auditorilor autorizați, publicată pe pagina FEE, un expert de proiect din cadrul Fondului, Igor Lucinschi, activează  la o companie de audit, Universal Instal. Precizăm că sarcina principală a experților de proiect este verificarea dosarelor proiectelor de finanțare depuse la Fond.

Lucinschi ne asigură că nu mai activează de un an și jumătate la Universal Instal. „Informația de pe site este învechită. Eu sunt angajat doar la Fond”, ne-a răspuns Lucinschi, refuzând să ne spună dacă a plecat de la companie înainte de a se angaja la FEE. „Eu vorbesc de pe roaming. Dacă vreți să aflați dacă am fost în conflict de interese nu aveți decât să investigați. Mai multe nu vă pot spune”, ne-a reproșat el iritat.

Nici Andrei Guțu, actualul auditor energetic al Universal Instal, nu își amintește când exact s-a concediat Lucinschi de la firmă, dar ne dă asigurări că acest lucru s-a întâmplat înainte ca fostul său coleg să se angajeze la Fond.  Întrebat dacă firma se bucură astăzi de succes în domeniul auditului energetic, Guțu ne-a comunicat că numărul de comenzi a scăzut față de 2013-2014, dar toți clienții lor reușesc să obțină finanțare de la FEE.  „Noi încercăm să le oferim clienților noștri o gamă largă de servicii. Pe lângă auditul energetic, îi ajutăm să pregătească și celelalte documente necesare pentru a depune proiectul”, justifică el succesul.

Șeful Institutului Național de Standardizare din subordinea Ministerului Economiei, Iurii Socol, este co-fondatorul companiei de audit energetic Centrul de Eficiență Energetică SRL, creată la începutul anului 2015 și care a obținut autorizație de la AEE în mai puțin de două luni de la fondare. Pe adresa pe care își are sediul compania lui Iurii Socol, este înregistrată și o altă firmă de audit, Centrul de Inginerie, Economie și Management în Construcții SRL, fondată de Mihail Socol. Iurii Socol ne-a confirmat că este fondator al companiei de audit, dar s-a eschivat să ne spună dacă este sau nu rudă cu Mihail Socol. „Nu cred că acest lucru reprezintă o informație de interes public. Dacă vreți să aflați dacă suntem rude, contactați instituțiile abilitate. Eu nu pot vorbi mai mult, am oameni în birou”, ne-a răspuns funcționarul. 

Companiile de audit energetic fondate de persoane apropiate Fondului de Eficiență Energetică sau Ministerului Economiei

Oameni „de-ai casei”

În lista auditorilor autorizați se regăsește și firma fondată de directorul Agenției de Eficiență Energetică, Mihail Stratan. Esco-Voltaj SRL se numără printre primele companii care au primit autorizație de la AEE pentru audit energetic.

Igor Bivol este fost consultant în cadrul aceleiași agenții. Pe 29 noiembrie 2013, acesta a fondat o întreprindere individuală care îi poartă numele și peste doar două săptămâni, timp-record, a obținut autorizație pentru audit energetic. Compania activează în orașul Hâncești. „Am și proiecte care trec. Anul acesta ne-a expirat autorizația pentru audit, dar nu știu dacă o voi prelungi. Majoritatea contractelor de audit sunt câștigate de companiile mari de la Chișinău. Ele de obicei au un volum mare de lucru și de aceea oferă prețuri mai mici. Autoritățile locale preferă să organizeze tendere pentru auditul mai multor instituții o dată. Se fac licitații, spre exemplu, pentru 20 de obiecte și le câștigă de regulă companiile de la Chișinău”, ne-a declarat Igor Bivol. Potrivit lui, auditul energetic este o afacere profitabilă pentru că nu implică investiții mari, e nevoie doar de doi-trei specialiști care să își știe treaba și care aduc firmei câte 200-300 de mii de lei pe lună. 

Auditorii dominanți ai pieței

Potrivit unui raport al Curții de Conturi cu privire la auditul performanţei FEE, efectuat în 2014, 50,6 % din rapoartele de audit energetic pentru Apelul 1 au fost elaborate de trei companii: Novaenerg SRL, Dumit-Grup SRL și Diolum SRL. Auditurile conțineau aceleași greșeli. „În consecință, datele din rapoartele de audit energetic nu au putut fi utilizate de FEE la stabilirea măsurii în care obiectivele proiectului corespund priorităților de eficiență energetică”, se arată în document.

Fondator al Novaenerg SRL este Sergiu Ungureanu, expert energetic în cadrul BERD. Tot el este fondatorul al companiei de audit energetic Novaservice Mol. Totodată prima companie are aceeași adresă juridică (str. Studenților 2/4) ca și Eco-energo-expert, fondată de Anatolii Lormaca, cel care apare în calitate de administrator și la Novaenerg. Eco-energo-expert și Novaservice Mol au fost fondate în 2013, atunci când Fondul își luase avânt, și au obținut autorizație de efectuare a auditului peste doar patru luni.

Sergiu Ungureanu, fondatorul a două companii de audit energetic

Contactat de Ziarul NAȚIONAL, Ungureanu ne-a confirmat că în 2013-2014 au avut un volum mare de lucru: „ieșeam și noapte să lucrăm ca să reușim”. Cât privește calitatea proastă a rapoartelor de audit întocmite de companie, Ungureanu admite că documentele nu erau la cel mai înalt nivel pentru că perioada de aplicare la Apeluri este foarte scurtă. „Cei mai mulți clienți veneau la noi pe ultima sută de metri ca să le facem auditul. Eram nevoiți să facem un raport de 60 de pagini în mai puțin de o zi. De asemenea, mijloacele tehnice pentru audit care sunt puse la dispoziție de AEE sunt insuficiente, doar un set pentru toate 42 de companii”, explică auditorul.

Ungureanu susține că există multe lacune în modul în care funcționează FEE, pornind de la volumul mare de documente necesare pentru a aplica, costul mare de pregătire a proiectului care trebuie depus și lipsa unei siguranțe că aceste cheltuieli vor fi recuperate. „Fondul ar trebui să acopere cheltuielile pentru documentele de proiect indiferent dacă beneficiarul obține sau nu finanțare”, crede expertul.

Compania Diolum SRL a fost fondată în 2010 de către Alexandr Matrohin, tot el președinte al Asociaţiei Auditorilor Energetici din Moldova.

„Noi suntem recomandați și de la ministere, și de la Agenție”

Dumit-Grup, deschisă în 2004, îl are în calitate de fondator și administrator pe Dumitru Chetruș. La numărul de telefon al companiei, ne-a răspuns Eleonora Plămădeală, mama tânărului, precizând că este managerul firmei. „Noi lucrăm și zi, și noapte. Când e depunerea la Apel, lucrăm și sâmbătă și duminică. Suntem recomandați din persoană în persoană. Recent mi-a venit o doamnă de la Hârbovăț, Anenii Noi, plângând că a făcut auditul energetic la alte două firme și au amăgit-o. Am o grămadă de astfel de cazuri. Primăriile au plătit câte o sută de mii de lei pe audituri energetice făcute necalitativ de alte companii care pe urmă nici nu răspundeau la telefon. Îmi amintesc acum de Tehnovat-Com. A făcut audit energetic la Cantemir, în Găgăuzia, 32 de audituri luând câte 45-50 de mii de lei pentru fiecare și niciunul nu a fost acceptat de Fond. Cei care fac auditul energetic la noi, toți obțin finanțare. Noi nu căutăm clienți. Pe noi ne recomandă și de la Ministerul Economiei, și de la Ministerul Finanțelor și de la Ministerul Construcțiilor. Inclusiv domnul Stratan (directorul AEE – n.r.). Oamenii se duc și întreabă cine face mai bine și ei le spun să vină la noi că facem calitativ”, ne dezvăluie Eleonora Plămădeală, precizând că Dumit-Grup nu face doar audit energetic, ci îi ajută pe clienți să pregătească tot pachetul de documente, oferim servicii de consultanță.

„Mergem cu ei până când obțin finanțare, dar o obțin toți clienții noștri. La Apelul 1 mi se pare că 80 la sută sunt proiectele noastre. Trebuie să îi dăm în judecată pe cei de la Curtea de Conturi pentru prostiile scrise în raportul lor”, s-a indignat angajata firmei.

Precizăm că am solicitat FEE să ne comunice care sunt companiile care au făcut audit energetic pentru fiecare din proiectele câștigătoare de granturi, instituția a refuzat însă să ne ofere informația. Managerul energetic din raionul Cantemir, Valeriu Gandrabur, confirmă că Tehnovat-Com a efectuat audit necalitativ în raion. „Am avut mari probleme cu ei. Îmi era rușine când am citit ce au scris auditorii lor. Pe urmă nu îi puteam găsi. Nu răspundeau la telefon, și-au schimbat oficiul”, se plânge funcționarul.

Fondatorul și administratorul Tehnovat Com, Sergiu Lazarev, afirmă că cei de la Cantemir nu au reușit să obțină finanțare nu din cauza auditului necalitativ, ci din cauza altor documente pe care trebuiau să le prezinte. „Acolo unde am făcut noi audit energetic, în 60 % din cazuri clienții au obținut finanțare. Oricum, noi nu mai activăm în acest domeniu de doi ani. A fost un număr mare de comenzi în 2013-2014”, a mai precizat Lazarev. Precizăm că firma nu are licență pentru activități de consultanță în construcții sau energetică.

1,4 milioane de lei cheltuiți pe audituri necalitative

Mai mulți auditori energetici cu care am discutat confirmă că unele firme de audit câștigă multe proiecte doar din cauză că oferă prețuri mici, însă efectuează audituri necalitative. Totuși, niciuna dintre companiile autorizate să facă audit nu a fost sancționată de AEE.

„Am avut mai multe cazuri anul trecut, în Nisporeni. Autoritățile care au contractat aceste firme s-au adresat ulterior la noi ca să le facem auditul repetat. Știu că au acționat în judecată companiile”, afirmă Mihai Târșu, director al Institutului de Energetică al Academiei de Științe a Moldovei.

„În pofida faptului că Raportul de audit energetic are o contribuție semnificativă în determinarea eligibilității proiectului, în cadrul Apelului nr.1, potrivit proceselor-verbale ale Consiliului de Administrare al FEE, rapoartele nominalizate au avut o calitate redusă, ceea ce a influențat asupra rezultatului final. Potrivit datelor FEE, costul auditului energetic efectuat, dar neacceptat spre achitare de către Fond, constituie 1,4 mil.lei, cheltuieli calificate drept ineficiente și suportate de către primării sau alți beneficiari. Fondul a acceptat să acopere cheltuielile de audit doar în 15 cazuri din cele 83 de contracte de grant semnate în cadrul primului Apel”, se precizează și în raportul Curții de Conturi.

Contracte majorate, la Nisporeni

Auditorii Curții de Conturi au constatat mai multe nereguli și în procesul de contractare a companiilor care execută proiectele de eficiență energetică. Fie că nu au fost respectate condițiile de organizare a licitațiilor, fie caietele de sarcini nu au fost coordonate cu FEE, în multe cazuri companiile contractate au solicitat să semneze acorduri adiționale de majorare. Potrivit contractelor de grant, în cazul în care nu sunt respectate prevederile din caietul de sarcini sau acesta nu este coordonat cu FEE, Fondul poate refuza debursarea banilor.

Deschiderea oficială a cinematografului „Luceafărului”, după implementarea proiectului finanțat de FEE

Deschiderea oficială a cinematografului „Luceafărului”, după implementarea proiectului finanțat de FEE

Pe 20 februarie 2012, Consiliul Raional Nisporeni a semnat contract de achiziție a lucrărilor de reconstrucție a cinematografului „Luceafărul” din oraș cu firma Nisprofcon. Lucrările urmau să coste 14,657 de milioane de lei. În următorii doi ani, compania a solicitat de trei ori majorarea costului lucrărilor, astfel încât acestea s-au scumpit cu peste patru milioane de lei, sau cu 27 %.

Curtea de Conturi a constatat că în acest caz compania desemnată câștigătoare nu a corespuns condițiilor stabilite la licitație, prezentând o experiență de activitate mai mică decât volumul care urma să fie efectuat.

Aceeași firmă a mai câștigat, în mai 2014, și licitația pentru executarea lucrărilor de izolare termică a grădiniței „Povestea” din or. Nisporeni, un alt proiect finanțat de FEE.  Contractul în valoare de 2,294 de milioane de lei a fost majorat ulterior cu aproape 500 de mii de lei, pentru lucrări suplimentare care nu au fost prevăzute inițial în proiect.

Potrivit datelor de la Camera Înregistrării de Stat, firma Nisprofcon este administrată de Pavel Guțanu. Antreprenorul susține că nu există nicio încălcare în faptul că a solicitat majorări la contract pentru că deciziile de efectuare a unor lucrări suplimentare au fost luate de o comisie specială.

Lideri la contracte câștigate

 Cele mai multe contracte de executare a lucrărilor în cadrul proiectelor FEE au fost câștigate de companiile Toplider și Nobil Invest SRL, fondate de Iuliania Zaharia. Cele două firme au executat lucrări de eficiență energetică în șapte instituții, obținând un venit de circa 16,5 milioane de lei. Zaharia este reprezentată a organizației nonguvernamentale de mediu „Centrul primului ajutor”, care promovează dezvoltarea proiectelor de eficiență energetică. De altfel, adresa juridică a firmei Nobil Invest este în același birou cu cea a ONG-ului. Iuliania Zaharia nu a fost de găsit pentru a ne oferi un comentariu.

Cinci contracte, finanțate din FEE, a semnat și compania Barzine-Cons fondată în 2008 de Cristina Condurachi și administrată de Elena Ciornei. Contabilul-șef al companiei, Mariana Lungu, este astăzi membră a fracțiunii Partidului Liberal în Consiliul Municipal Chișinău. Potrivit Logos-press, în 2015, Barzine-Cons a înregistrat printre cele mai multe și scumpe contracte de achiziții cu instituții de stat. Valoarea totală a lucrărilor asumate anul trecut se ridică la 52 de milioane de lei. La singurul număr de telefon care este indicat că ar aparține firmei, persoana care ne-a răspuns ne-a comunicat că am greșit numărul.

Giesena SRL, fondată și administrată de Simion Guțan, a semnat trei contracte de executare a lucrărilor de eficiență energetică. Pentru izolarea termică a Centrului de Sănătate Publică din or. Orhei, autoritățile locale au anulat trei licitații  înainte ca să-i atribuie contractul în valoare de 1,3 milioane de lei firmei Giesena. Agentul economic susține că a obținut aceste contracte pentru că a întrunit toate condițiile stabilite de caietul de sarcini și a executat bine lucrările. „Nu știu ce a fost la Orhei, dar eu am participat doar la ultima licitație, la care am fost desemnat câștigător. Mi se pare că au avut niște probleme cu finanțarea. Și noi am avut niște rețineri la finanțare, dar până la urmă și-au onorat obligațiile”, ne-a declarat Simion Guțan.

Eficiență energetică de la un deputat PD

Blocul 6 al UTM. Lucrările de izolare termică durează de mai bine de doi ani

Potrivit aceluiași raport al Curții de Conturi, mai multe încălcări au fost admise la atribuirea contractului de executare a lucrărilor de termoizolare a blocului nr.6 al Universității Tehnice din Moldova, unde proiectul tehnic a fost inițiat peste cinci luni de la adjudecarea contractului de antrepriză, iar lucrările de proiectare s-au realizat în paralel cu cele de reabilitare. Firma care a câștigat licitația în martie 2014, Soldi SRL, aparține lui Mihail Solcan, deputat PD pe atunci. Aceeași firmă a fost contractată, anul trecut, și pentru lucrările de izolare termică a gimnaziului din satul Nemțeni, raionul Hâncești. Ambele proiecte au fost finanțate de FEE. Primul a costat trei milioane de lei, iar cel de-al doilea – 1,866 de milioane de lei.

„Au existat acolo niște probleme legate de documente, dar cel mai important este că lucrările executate sunt calitative și vor oferi eficiență. Am avut probleme cu parasolarele care erau în afara proiectului și a trebuit să solicităm acorduri de la UTM și FEE. Obiectivul va fi finalizat în octombrie curent”, ne-a declarat Soltan.

„Deficiențele și neajunsurile stabilite la organizarea și desfășurarea achizițiilor publice de către autoritățile contractante subminează realizarea obiectivelor de eficiență energetică. De asemenea, nedefinirea clară a rolului FEE în coordonarea și desfășurarea achizițiilor publice, lipsa proiectelor tehnice, neelaborarea devizelor de cheltuieli de către persoanele autorizate, precum și omiterea recomandărilor expertizei tehnice a clădirilor produc un impact negativ atât asupra implementării, cât și asupra realizării cu succes a indicatorilor de performanță prevăzuți de proiectele de eficiență energetică”, constată auditorii Curții de Conturi.

Administratorul FEE, cu salariu de 145 de mii de lei pe lună

Cel mai mare salariu în cadrul FEE îl primește administratorul instituției. Potrivit normei legale, serviciile de administrare a Fondului sunt contractate din afară. Astfel, în 2012, urmare a unui concurs, în această funcție a fost numită ÎI Viorel Munteanu, fondată de o persoană cu același nume. Viorel Munteanu figurează în calitate de administrator al firmelor Business Intelligent Services și Bis Capital, care îi au printre fondatorii pe Tatiana și Valeriu Lazăr, pe atunci ministru al Economiei.

Potrivit rapoartelor anuale făcute publice de FEE, instituția îi plătește lunar câte 145 de mii de lei companiei lui Munteanu pentru ca aceasta să efectueze, printre altele, expertiza tehnică și financiară a proiectelor de  investiții pentru care se solicită finanțare de la FEE și expertiza solvabilității clienților. Curtea de Conturi constată că aceleași atribuții le revin și experților de proiect angajați în cadrul FEE, astfel funcțiile acestora se dublează.

Hotărârea de guvern cu privire la FEE prevede expres că remunerarea administratorului se efectuează în funcţie de îndeplinirea criteriilor de performanţă menţionate în contractul de management. Totuși, Consiliul de administrare (CA) al Fondului a decis să îi stabilească un salariu fix administratorului, fără a ține cont de performanțele înregistrate. Împotriva acestei hotărâri s-au expus doar doi dintre cei șapte membri ai CA, reprezentantul Ministerului Finanțelor și expertul energetic din partea Agenției Suedeze pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională.  

Contactat de noi, Munteanu ne-a declarat că întreprinderea pe care o conduce și care are nouă angajați a fost mereu retribuită în funcție de performanțele înregistrate, așa cum prevede hotărârea de Guvern. „Compania a fost contractată inițial pentru un an, iar ulterior am semnat un nou contract de prestare a serviciilor. Din mai 2015 nu mai sunt administrator al Fondului. Cât privește companiile lui Valeriu Lazăr, am fost angajat la ele după ce a expirat contractul cu FEE. Domnul Lazăr mi-a propus. Anterior, nu ne cunoșteam personal”, a mai precizat Munteanu.

Din mai 2015, administrator al FEE este compania Priminfo-Grup Audit, fondată de fostul viceministru al Finanțelor, Viorel Dandara, în prezent viceprimar la Orhei, propus de Ilan Șor.  Astăzi, în calitate de asociat unic al companiei figurează soția acestuia, Mariana Dandara.

„Proiectele sunt câștigate de cei mai insistenți”

Directorul executiv interimar al FEE, Octavian Creștin, neagă faptul că Fondul ar repartiza finanțare pe criterii politice. „Toate procedurile de activitate a FEE au fost întocmite în strictă conlucrare cu asistența tehnică pe care o primim din exterior. Chiar și în componența Consiliului de Administrare al Fondului, cel căruia îi aparține decizia finală de a aproba sau nu un proiect, sunt reprezentanți ai donatorilor. Noi în cadrul apelurilor am avut două moduri de abordare: în cadrul primului Apel, a fost vorba despre concurs, iar în cel de-al treia și al cincilea Apel - a funcționat principiul „primul venit – primul servit”, explică șeful Fondului. Potrivit lui, angajații FEE tratează echidistant toți solicitanții de grant, dar din cauză că procesul de aplicare este anevoios și complicat, câștigă banii doar cei care sunt mai insistenți.

Cât privește localitățile care câștigă mai multe proiecte de finanțare de la Fond, Octavian Creștin susține că regulile de funcționare a FEE permit ca o autoritate să înainteze mai multe proiecte, doar că valoarea acestora, în cadrul unui apel, nu trebuie să depășească suma totală de cinci milioane de lei. „În cazul Corlăteni, probabil primarul își asumă prea multe. Gimnaziul din localitate a participat separat, ca entitate distinctă”, afirmă directorul FEE.

Directorul FEE, Octavian Creștin, înmânează un contract de grant pentru iluminatul stradal. Sursa foto: Unimedia

Octavian Creștin a refuzat să se refere la activitatea auditorilor energetici, precizând că nu ține de competența Fondului. „Auditul energetic se elaborează urmare a unor relații contractuale între solicitantul de finanțare și auditor. Fondul nu are nicio legătură cu auditorii energetici”, a spus el. Totuși, sursa confirmă că auditurile energetice elaborate în cadrul proiectelor din primul Apel lăsau de dorit, iar Fondul a fost nevoit să intervină elaborând un mecanism nou.

Despre încălcările depistate de Curtea de Conturi la organizarea licitațiilor pentru executarea lucrărilor de eficiență energetică, Creștin a precizat că reprezentanții Fondului pot participa la ele doar în calitate de observatori. Deși contractele de grant prevăd expres că necoordonarea sau nerespectarea caietului de sarcini poate servi drept motiv pentru refuzarea finanțării de către FEE, Octavian Creștin susține că sunt cazuri diferite.  „Sunt situații în care avem un proiect de eficiență energetică cu măsuri de bază de înlocuire a ferestrelor și ușilor și izolare a pereților. Pe lângă asta, beneficiarul vrea ca în cadrul acelorași lucrări să fie executate și altele pe care Fondul  nu le poate accepta. Ei vin cu o explicație, le introduc în caietul de sarcini și atunci noi avem grijă caietul de sarcini să prevadă lucrările stabilite în proiect. Nu este cazul ca Fondul să impună restricții prin coordonarea sau necoordonarea caietului de sarcini”, conchide directorul Fondului.

Victor Parlicov, expert IDIS „Viitorul”: „Fondul nu a reușit să devină un veritabil instrument investițional în domeniul eficienței energetice”

„Din cauza capacității slabe de absorbție a banilor, am ratat circa jumătate din suma alocată de UE în calitate de suport bugetar pentru domeniul de eficiență energetică. Din circa 40 de milioane de euro disponibile, am reușit să accesăm puțin peste 20 de milioane de euro, dintre care nici jumătate nu au ajuns să fie investite în proiecte de eficiență energetică. Ceilalți bani au fost utilizați pentru acoperirea deficitului bugetar. Respectiv, partenerii europeni au sistat finanțarea prin intermediul acestui mecanism. Cu regret, în patru ani, FEE nu a reușit să devină un instrument financiar sustenabil. La moment FEE are capacitatea doar de a aloca finanțare nerambursabilă (granturi), ceea ce nu-i conferă sustenabilitate, în special în condițiile înghețării finanțărilor din partea partenerilor externi de dezvoltare. Totodată, în situația unui buget auster, nu ne putem permite alocarea mijloacelor suficiente pentru astfel de investiții. Astfel, dacă ne dorim ca țintele asumate de Republica Moldova în domeniul eficienței energetice să nu rămână doar simple declarații de intenție, pentru viitor, statul ar trebui să transforme acest Fond într-un veritabil instrument de finanțare (pe bază rambursabilă) și să accesăm și alte surse de finanțare. Necesarul de investiții în eficiență energetică este enorm nși pentru ca FEE să devină un instrument eficient, care să facă diferența, mai avem de parcurs un drum lung”. 

Investigaţia este realizată în cadrul Proiectului „Shining a Light on Corruption in Moldova” desfăşurat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice şi Freedom House, cu sprijinul financiar al Ministerului de Externe al Regatului Norvegiei.

 

Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Comentarii