Cu câțiva ani în urmă, primarul capitalei Dorin Chirtoacă a început lupta cu publicitatea de exterior (stradală). În perioada pre-electorală această acțiune s-a intensificat. Proprietarii de panouri publicitare consideră că lupta se duce într-o manieră selectivă și nu se aplică agențiilor de publicitate, apropiate de Partidul Liberal. Oricum ar fi, însă, din cauza demontării masive a panourilor prețurile la publicitatea exterioară au crescut cu 30-40%. Agenții de publicitate sunt de părerea că această situație ar însemna o redistribuire a pieței în capitală, iar primăria – că este vorba de instaurarea ordinii în oraș, negând faptul că procesul în cauză ar avea vreo legătură cu politica și protecționismul.

Pe panou și după panou

Străzile și intersecțiile Chișinăului sunt pline de publicitate electorală. Dacă ne referim la volumul publicității, apoi la acest capitol lideri vădiți sunt președintele Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, președintele Partidului Popular European, Iurie Leancă, și ex-candidatul la funcția de președinte din partea mișcării „Ravnopravie”, Inna Popenco.

Panouri cu imaginea candidatului din partea „Partidului nostru”, Dumitru Ciubașenco, și ale candidaților independenți - fostul director al Gas Natural Fenosa, Silvia Radu, și deputatului Valeriu Ghilețchi - se pot vedea mult mai rar. Următorii patru candidați au refuzat să utilizeze publicitatea de exterior în scopuri electorale. Liderul „Acțiune și Solidaritate”, Maia Sandu, candidații independenți Maia Laguta și Ana Guțu au explicat această situație prin lipsa de bani, iar șeful partidului „Platforma Demnitate și Adevar", Andrei Năstase, a spus mai devreme că nu va folosi „publicitatea stradală” până la determinarea candidatului unic din partea opoziției de dreapta.

La ștabul pre-electoral al lui Dumitru Ciubașenco și la cel al Silviei Radu reporterului NM i s-a  spus că aceștia au avut probleme cu plasarea publicității de exterior - cele mai bune locuri au fost cumpărate cu mult timp înainte sau costau o grămadă de bani. „Dodon a rezervat panourile publicitare cu trei luni înainte de începerea campaniei electorale, Ghimpu este unchiul primarului, iar în ceea ce-l privește pe Lupu totul este și mai limpede”, - s-a plâns reprezentantul ștabului pre-electoral al lui Dumitru Ciubașenco, care s-a prezentat drept Nicolae. El a menționat că înainte de alegeri suprafețele pentru plasarea publicității întotdeauna au fost la mare căutare, însă în această campanie electorală deficitul este deosebit de acut.

„Dodon a rezervat panourile publicitare cu trei luni înainte de începerea campaniei electorale, Ghimpu este unchiul primarului, iar în ceea ce-l privește pe Lupu - totul este și mai clar”

Potrivit spuselor lui Nicolae, „Partidul nostru” a reușit să rezerveze câteva panouri publicitare, însă atunci când a venit timpul să semneze contractele au constatat faptul că locul este ocupat sau costă de două ori mai mult. El ne-a mai comunicat că prețurile au crescut în medie cu 30-40% față de anul 2014 și costul per metru pătrat este de 350-400 €, pentru unele panouri ajungând până la 600 €. Nicolae susține, de asemenea, că agenția „Neorama” a refuzat să le plaseze publicitatea, recunoscând că acest lucru se face din motive politice.

Directorul agenției „Neorama”, Alexandru Osadcenco, a explicat reporterului NM că în timpul campaniei pentru alegerile parlamentare din 2014 într-adevăr a refuzat să posteze publicitatea politică a „Partidului nostru”, Partidului Democrat și Partidului Comuniștilor, dar de data aceasta a decis să se dezică de această practică și i-a plasat pe toți cei care au apelat la compania sa, inclusiv pe Dumitru Ciubașenco.

Silvia Radu i-a declarat NM că nu s-a confruntat cu astfel de refuzuri „politice”, însă a confirmat faptul că cea mai mare parte a spațiului publicitar atractiv a fost rezervată înainte ca ea să se preocupe de această chestiune. Potrivit directorului executiv al Asociației agențiilor de publicitate, Galina Zablovskaia, autoritățile municipale sau cele care exercită influență asupra lor și-au dorit demult să transforme piața publicității de exterior conform propriilor nevoi politice. „Judecați și Dvs. – la moment publicitatea de exterior nu este politizată și nici monopolizată, este foarte dificil de a o influența, deoarece există mai mult de o sută de proprietarii de panouri” - a explicat Galina Zablovskaia.

Dânsa este de părerea că această situație nu este deloc pe placul unora, mai ales având în vedere faptul că, de exemplu, la alegerile parlamentare din 2014 și la cele locale din 2015 socialiștii și „Partidul nostru”, care pe atunci nu aveau canalele lor  de televiziune, au devenit populare în mare parte prin intermediul publicității stradale.

"Totodată, „publicitatea stradală" nu poate fi deconectată ca și televizorul, ea are un impact puternic asupra consumatorilor", - Galina Zablovskaia, Directorul executiv al Asociației agențiilor de publicitate.

Potrivit Asociației agențiilor de publicitate, prin dispoziția dată de primar în ultimii trei ani la Chișinău au fost demontate mai mult de 1.000 de construcții publicitare. În același timp, în conformitate cu spusele Galinei Zablovskaia, nu există norme unice pentru toți actorii de pe piață.

Dispozițiile cu privire la demontare nu se aplică și companiilor protejate de Primărie. Și nu mai constituie demult un secret care sunt aceste companii. Este vorba de Aldora Art, Media Lider și Pro Fortes.

Și directorul sales-house „Trendseter”, Andrei Jicol, consideră că, într-adevăr, există o redistribuire a pieței, deși nu se poate vorbi despre o capturare generală a acesteia. Jicol a declarat că „Trendseter” efectuează analiza anuală a pieței, astfel încât poate afirma cu siguranță că în ultimii cinci ani cele 15 companii de top, care activează pe piață mai mult de 20 de ani, rămân în posesia a nu mai mult de 900 de panouri. „Cine deține restul panourilor - nu este clar”, - a remarcat dânsul.

Pe piața de publicitate outdoor din capitală operează 159 de companii, din care 111 dețin panouri proprii. Conform datelor, la sfârșitul anului 2014 în Chișinău au fost instalate 2019 panouri, iar la sfârșitul anului 2015 - 1862. Volumul tranzacțiilor pe piața „publicității outdoor” este de 110 milioane lei pe an (ținând cont și de alți purtători publicitari – City Lights, leduri etc. Împreună cu panourile, în capitală există mai mult de 6,5 mii unități).

Istoricul problemei

Lupta Primăriei capitalei cu „publicitatea stradală” a început în februarie 2011, când Chirtoacă a emis hotărârea de a suspenda acordarea de noi autorizații până când nu va fi dezvoltat un nou concept arhitectural și urbanistic de plasare a publicității de exterior în Chișinău. Acesta nu a fost dezvoltat nici până acum.

 

Lupta în cauză a intrat în faza activă în anul 2012. Primarul a cerut să fie demontate toate panourile publicitare, situate pe banda de divizare a viaductului si a bulevardului Dacia (este vorba de aproximativ 110 panouri, aparținând la 54 de companii, însă din cauza rezistenței depuse de proprietari au fost demontate doar o treime dintre ele).

În luna august a aceluiași an, prin ordinul lui Chirtoacă au fost demontate 20 de panouri publicitare de pe străzile Petricani, Mihai Viteazul și Vadul-lui-Vodă, iar în luna noiembrie - 24 de panouri pe strada Alecu Russo, două dintre care aparțineau companiilor Aldora Art și Media Lider.

În anul 2013, prin dispoziția lui Chirtoacă au fost demontate 30 de panouri publicitare pe străzile Gagarin și Diordiță. În toate aceste cazuri, drept motiv oficial pentru demontare a servit repararea și amenajarea acestor străzi.

În anul 2014 au fost demolate mai bine de 70 de panouri publicitare, cea mai mare parte a acestora aparținând, de asemenea, companiilor care nu aveau legătură cu primarul și liberalii, și anume, Varo-Inform, Casalot, Vipp Media, Standart, Panonimedia, Media Lider. Au fost demontate panouri la intersecția străzilor Dacia și Decebal, Ștefan cel Mare și Vlaicu Pîrcălab, Bănulescu Bodoni și 31 August, pe străzile Calea Ieșilor, Mateevici, Mircea cel Batran, Alecu Russo, Negruzzi și altele.

În luna iulie 2014, primarul a ordonat să fie demolate toate construcțiile publicitare de la intersecția străzilor Alecu Russo, Alioșin și prospectul Moscova. Toate panourile au fost îndepărtate, cu excepția unuia, care mai stă și astăzi - cel care aparține companiei Pro Fortes (număr de autorizare - DGAURF-REC-A-00 12489-t).

În anul 2015, valul demontărilor s-a diminuat puțin, fiind demolate doar 21 de panouri publicitare. Dispozițiile primarului din anii 2012-2015 privind demontarea construcțiilor publicitare și anularea autorizațiilor au fost publicate pe web site-ul Primăriei. Și totuși, nu se știe dacă toate aceste dispoziții au fost date publicității.

În anul 2016 lupta lui Chirtoacă cu „publicitatea de exterior” s-a intensificat din nou. În același timp, dispozițiile privind demolarea au început să fie date de către edil de acum în formă orală. Astfel, în luna februarie, la o ședință de planificare de la Primărie, Chirtoacă a dat dispoziția (un ordin oficial în acest sens pe site-ul Primăriei nu există) ca de la 1 iunie să înceapă demolarea panourilor publicitare de pe bulevardele Dacia și Calea Orheiului, precum și din anumite intersecții.

Către mijlocul lunii iulie pe bulevardul Dacia au fost demontate 80 de panouri publicitare. Printr-un ordin judecătoresc, patru panouri care aparțin agenției de publicitate „Aquarelle” au rămas pe loc.

După aceea, conform informațiilor culese de către reporterul NM de la preturile capitalei, au fost demontate încă mai bine de 100 de panouri publicitare, majoritatea în sectoarele Buiucani și Centru (este vorba de cercul din strada Creangă, de pe strada Ciuflea, bulevardele Ștefan cel Mare și Negruzzi). Potrivit pretorului sectorului Centru, Oleg Poiată, ultimele au fost demolate 22 de panouri de pe strada Ciuflea. Acestea aparțineau acelorași companii „Neorama”, „Varo-Inform”, „Aquarelle”, „Panonimedia”, „Almor-plus”, „Sun-inform” și altele.

"Demontarea panourilor publicitare va continua, în ciuda campaniei electorale", - Oleg Poiată, Pretorul sectorului Centru.

 

Dânsul susține, însă, că vor fi demolate doar construcțiile, a căror autorizație a expirat și cele pe care nu este plasată publicitate politică. Totodată, Poiată nu a putut explica de ce nu sunt demontate panourile publicitare de la intersecțiile străzilor Armenească - Veronica Micle și Ciuflea - București, pe care nu sunt specificate datele necesare - numele firmei care le-a instalat și numărul autorizației.

 Aceste panouri de publicitate stau pe viaduct deja mai mult de trei luni.

Reprezentanții unor agenții de publicitate susțin că panourile de pe viaduct nu sunt demolate, deoarece sunt deținute de companiile asociate Partidului Liberal.

Fiind intrebat referitor la chestiunea în cauză, Gheorghe Tofan i-a răspuns NM: „Nu mă întrebați despre aceasta, eu pot să vă spun doar ceea ce pot”.

Potrivit interlocutorului NM din cadrul Primăriei, care a insistat asupra anonimatului, în capitală pot fi instalate panouri noi doar cu permisiunea personală a lui Chirtoacă. În același timp, a menționat sursa, de regulă astfel de cereri cu rezoluția primarului „Spre executare” contrazic evident prevederile regulamentului cu privire la plasarea de publicitate outdoor. Intervievatul a adus drept exemplu panoul de pe strada Decebal 17, care aparține companiei „Aldora Art”. „Acolo existau deja două panouri, amplasate la distanța de 80 m unul de altul, după cum prescrie regulamentul, însă între ele au înghesuit încă unul, al firmei „Aldora Art”, - a spus angajatul Primăriei, adăugând că în același mod, la dispoziția primarului, își instalează panourile cel puțin încă trei companii - Media Lider, Pro Fortes și IT-Micro.

Regulamentul poticnirii

Unul din rezultatele luptei cu publicitatea outdoor, începută de primar cu cinci ani în urmă, sunt numeroasele cereri în judecată, depuse de către agenții de publicitate împotriva Primăriei și a lui Chirtoacă. Unele dintre acestea au avut deja câștig de cauză, în alte cazuri procesele continuă de mai mulți ani (a se vedea unele dosare aici și aici).

Drept temei pentru aceste procese împotriva Primăriei a devenit un regulament provizoriu privind autorizarea și plasarea publicității de exterior, aprobat în anul 2007 de către Consiliul municipal. Potrivit avocatului Olga Siloci, prevederile regulamentului în cauză sunt formulate neclar, iar acest lucru lasă loc larg de interpretare.

Regulamentul este publicat pe site-ul Primăriei. Acesta prevede un mecanism destul de complicat de obținere a permisiunii de plasare a obiectelor pentru publicitatea outdoor. Schema este următoarea: trebuie de depus o cerere la Direcția arhitectură a Primăriei, însoțită de o fotografie a locului pe care compania intenționează să instaleze construcția, precum și o schiță a viitorului panou. În cazul în care Secţia peisaj urban şi reclamă a Direcției arhitectură este gata să aprobe cererea, un angajat al acesteia trebuie să meargă în teren și să introducă toate datele în pașaportul construcției.

Documentul în cauză, împreună cu cererea clientului, sunt semnate de către arhitectul-șef. Ulterior, clientul primește pentru construcția sa un certificat de urbanism, iar după aceasta - și autorizația. Conținutul mesajului publicitar este și el pus în concordanță cu Primăria. Locul aprobat și denumirea companiei sunt incluse pe harta electronică a obiectelor de publicitate outdoor din Chișinău.

În regulament sunt expuse, de asemenea, condițiile de instalare a construcțiilor publicitare: acestea nu trebuie să împiedice pietonilor și conducătorilor auto, precum și serviciilor urbane de amenajare a teritoriului, trebuie să se încadreze în peisaj, fără a aduce prejudicii spațiilor verzi, mediului urban și aspectului arhitectural.

În afară de aceasta, este interzisă instalarea panourilor în Piața Marii Adunări Naționale, în apropierea Președinției și Parlamentului, a monumentelor de arhitectură și de cultură, în cele două parcuri centrale, precum și pe teritoriul oricăror parcuri. În zona istorică se permite instalarea doar a publicității de un anumit tip – reclamă luminoasă tip casetă, console pe stâlpii de iluminare stradală, panouri cu suprafața de până la 12 m.p., publicitate murală.

Regulamentul determină și distanța minimă dintre panouri, în funcție de înălțimea lor. De exemplu, în cazul în care înălțimea panourilor este de trei-șase metri, atunci între acestea trebuie să fie o distanță de cel puțin 80 de metri, iar dacă panourile sunt mai înalte – de cel puțin 100 de metri. Totodată, nu se permite instalarea panourilor la mai puțin de 4,5 metri de drum și la mai puțin de trei metri de trecerea de pietoni. Este interzisă instalarea dispozitivelor de publicitate care reduc  vizibilitatea semafoarelor sau semnelor rutiere.

Totuși, o adevărată piatră de poticnire a devenit capitolul opt din regulament. În acesta se spune că toate dispozitivele de publicitate sunt construcții provizorii și la cererea Primăriei urmează a fi demontate „pentru nevoile de dezvoltare urbană”, precum și în cazul în care „pe un motiv oarecare” autorizația acestora nu poate fi reînnoită. În acest capitol se precizează, de asemenea, că autorizația poate fi revocată în trei cazuri: dacă i-a expirat termenul, dacă agentul economic a fost lichidat și dacă autorizația a fost revocată de către proprietarul dispozitivului de publicitate.

În opinia Olgăi Siloci, formulările „pentru nevoile de dezvoltare urbană” și „pe un motiv oarecare” lasă loc de interpretare, iar în baza acestora municipalitatea demontează masiv panourile publicitare.

Regulamentul provizoriu privind „publicitatea de exterior”, adoptat cu nouă ani în urmă, așa și nu a mai primit statut permanent. Între timp, autoritățile orașului de mai mulți ani la rând încearcă să dezvolte un nou regulament. Vice-primarul Nistor Grozavu i-a comunicat NM că există cel puțin cinci variante ale noilor regulamente privind „publicitatea de exterior” și tot atâtea concepte la care au lucrat angajații Primăriei, Institutul municipal „Chișinăuproiect” și agențiile de publicitate. În același timp, vice-primarul nu a putut explica de ce autoritățile capitalei nu sunt în stare să adopte noul regulament pe parcursul a nouă ani de zile.

Gheorghe Tofan, şeful Secţiei peisaj urban şi reclamă din cadrul Primăriei Chişinău, consideră că nu este nevoie de nici un fel de noi regulamente, deoarece într-un document din 2007 totul este prescris clar - procedura de obținere a autorizației, condițiile de instalare etc. Tofan consideră că este necesar doar „să se formuleze mai exact condițiile de demontare a dispozitivelor de publicitate, pentru a nu admite ca situația să degradeze până la litigii în judecată”. El a mai adăugat că întârzierea se datorează faptului că se elaborează un nou proiect de lege privind publicitatea, și este nerațional să se aprobe un regulament local înainte de adoptarea legii în cauză.

Noul arhitect-șef al Chișinăului, Sergiu Borozan, este sigur de faptul că, mai devreme sau mai târziu, pe piața publicității stradale se va face ordine. Potrivit lui, nu se vor debarasa definitiv de panouri, însă  le vor reduce cu cel puțin o treime.

"În ceea ce privește acuzațiile de favorizare a anumitor companii, atunci, dacă anterior se mai întâmplau asemenea lucruri,  apoi după aprobarea noului concept și a regulamentului privind plasarea publicității de exterior, acest lucru va deveni imposibil", - Sergiu Borozan, Arhitectul-șef al Chișinăului.

Până se mai judecă…

Companiile, ale căror dispozitive de publicitate au fost demolate masiv, comentează rezervat situația. Alexandru Kaim, directorul general adjunct al holdingului „AQUARELLE GROUP”, a declarat reporterului NM că nu ar dori să pună în discuție problema demontării ilegale a panourilor înainte de alegeri, deoarece o astfel de discuție poate aduce prejudicii agenților de publicitate care au semnat deja contracte pentru plasarea publicității politice.

„Nu știi niciodată ce-i va trăsni primarului prin cap”, - a remarcat dânsul.

Noi nu am reușit să discutăm cu Victoria Barbă, directorul Agenției de publicitate „Standart”, care nu ne-a explicat motivul tăcerii sale. Anterior, ea a criticat în repetate rânduri Primăria pentru crearea acestui haos pe piața de publicitate outdoor. Barbă a spus că, începând cu anul 2003, compania în cauză nu a mai instalat nici un panou: toate încercările de a obține autorizație au fost respinse. Potrivit V. Barbă, Primăria explica refuzul prin interdicția de a elibera autorizații înainte de adoptarea noului regulament. „Cu toate acestea, în ciuda moratoriului lui Chirtoacă din 2011, panourile altor companii – „Aldora-Art” și „Media Lider” - au apărut”, - a declarat V. Barbă (citatul conform IPN).

Alexandru Osadcenco, Directorul Agenţiei de publicitate „Neorama”, - o altă companie care a intrat de mai mult timp pe piața „publicității outdoor”, a declarat NM, că municipalitatea pune presiune pe „vechii actori de pe piață”, nu numai prin demontarea panourilor publicitare la discreția lor, dar și prin limitarea tematică a imaginilor publicitare. De exemplu, potrivit lui Osadcenco, publicitatea berii este permisă doar unor companii apropiate Primăriei.

Osadcenco a mai spus că „Neorama” deține acum doar 20 de panouri cu autorizație valabilă (se eliberează pe un termen de până la trei ani), adăugând că în anul curent municipalitatea a demontat 40 de construcții publicitare ale companiei sale. Potrivit lui Osadcenco, „Neorama” a contestat acțiunile Primăriei în instanță, însă examinarea cauzei nu a început încă.

Compania va cere de la Primărie despăgubiri pentru prejudiciile cauzate în urma demontării, luând în calcul faptul că veniturile sale au scăzut de cinci ori din martie până în august.

Și compania „Casalot” s-a adresat în instanță împotriva Primăriei, după ce, în opinia sa, i-au fost demolate în mod ilegal panourile. În același timp, după cum i-au declarat NM angajați ai companiei în cauză, din anul 2007 „Casalot” nu a mai reușit să instaleze nici un panou. Compania a avut deja câștig de cauză în mai multe procese intentate împotriva Primăriei, prin care a contestat demontarea construcțiilor sale de publicitate. Cu toate acestea, cei de la Primărie au refuzat să execute decizia Curții Supreme de Justiție (CSJ), afirmând că toate panourile de publicitate din oraș ar fi provizorii și la solicitarea autorităților locale trebuie să fie eliminate.

Cu doi ani în urmă, Curtea Supremă de Justiție a confirmat decizia primei instanțe și pe cea a Curții de Apel Chișinău, care a recunoscut drept ilegală decizia lui Chirtoacă de a anula autorizația și de a demola construcția de publicitate a companiei „Casalot” (din str. Mihai Viteazul). În opinia instanței, în dispozițiile sale primarul nu a indicat și nu a justificat din punct de vedere legal care anume prevederi din regulament au fost încălcate de către companie sau de ce autorizația nu poate fi reînnoită. În plus, în conformitate cu Legea „Cu privire la administrația publică locală”, primarul nu are dreptul să anuleze autorizația prin dispoziția sa.

În decizia CSJ este remarcat, de asemenea, faptul că, în cazul demontării panourilor, Primăria se referă la „Legea drumurilor”, care interzice amplasarea panourilor publicitare cu mai puțin de șase metri de la marginea carosabilului, la mai puțin de 50 de metri de trecerile de pietoni sau la mai puțin de 100 de metri de la începutul viaductului, precum și în cadrul benzilor de divizare, pe poduri și viaducte. Cei de la Cancelaria de Stat, care au atacat în instanță împreună cu compania „Casalot” acțiunile Primăriei, consideră că aceasta interpretează în mod eronat legea, deoarece ea nu se referă la străzile orașului. Judecătorii au fost de acord cu opinia Cancelariei de Stat, considerând drept nefondate argumentele Primăriei.

Și compania „Panonimedia” a câștigat litigiul cu Primăria. În Decizia CSJ din 20 august 2014 se spune că, în cazul desfășurării reparațiilor pe un tronson al străzii unde este instalat panoul publicitar, Primăria îl poate demonta pentru perioada reparației, însă nicidecum nu poate anula autorizația. La finalizarea lucrărilor, proprietarul construcției o poate reinstala la aceeași adresă sau o poate transfera în alt loc, coordonat cu Primăria, se spune în Decizia CSJ. Cu toate acestea, Primăria se conformează în mod selectiv acestei hotărâri judecătorești.

NM nu a reușit să discute cu reprezentanții companiilor, pe care agenții de publicitate le consideră apropiate de primar și de liberali. La rugămintea reporterului de a obține un comentariu de la „Media Lider”, i s-a promis că vor reveni cu un telefon, însă mai târziu au refuzat să discute. Iar cei de la „Aldora-Art” au declarat, că nu-i interesează problemele pieței de publicitate, deoarece compania nu are astfel de probleme.

Campania electorală

În luna ianuarie a acestui an, „Ziarul de Gardă” a publicat o investigație cu privire la afacerile stufoase ale „familiei Chirtoacă”, relevante și pentru publicitatea outdoor. În investigație se vorbește despre legătura reciprocă dintre anumite companii din capitală, precum și cu fratele primarului, Lucian Chirtoacă, sau cu unii membri ai Partidului Liberal. Drept temei pentru investigație au servit materialele cauzei penale intentate în aprilie 2014, aflate la dispoziția publicației menționate, subiectul căreia era evaziunea fiscală și escrocheria cu împrumuturi, comise de către compania „Aldora Art” și de către alte șase companii asociate ei. După cum s-a stabilit, toate aceste companii aveau legături cu Partidul Liberal.

După cum a clarificat NM, la începutul lunii februarie a acestui an Procuratura Generală a transmis dosarul penal referitor la „Aldora Art” procuraturii municipale. Procurorul Nicolae Zanevici, care gestionează cazul, a comunicat la solicitarea NM că materialele au fost transmise procuraturii municipale pentru „o examinare mai complexă”, de care se și ocupă. Procurorul a refuzat să dea detalii pe dosar, menționând că încă nu există acuzați în cadrul acestuia.

Tema „afacerii de familie” a primarului și cea a „publicității outdoor” au fost  continuate de către „Ziarul Național”, jurnaliștii căreia au ajuns la concluzia că noul val de demontări ale panourilor, inițiat de către primar la începutul acestui an, au afectat în principal companiile care operează pe piață timp de 15-20 de ani.

În același timp, panourile „Aldora Art”, „Media Lider”, „Pro Fortes” și „IT-Micro” practic nu au căzut sub demolare.

Autorul nu a gasit nici o legătură directă dintre cele patru instituții media nominalizate și agenții de publicitate din cadrul companiilor („Aldora Art”, „Media Lider”, „Pro Fortes” și „IT-Micro”) cu fratele primarului, Lucian Chirtoacă. Totodată, legăturile cu Partidul Liberal pot fi urmărite cu ușurință.

„Aldora Art”

„Aldora Art” este înregistrată pe adresa: strada Drumul Schinoasei 1/4, apt. 71. Conform datelor de la cadastru, acest apartament aparține Doinei Ceban, fiica lui Veaceslav Ceban, care este partenerul de afaceri al lui Mihai Ghimpu în cadrul companiei „Eurosim”, care comercializează produse petroliere.

Ludmila Răzmeriță

Potrivit datelor Camerei de înregistrare, fondatorul și directorul companiei „Aldora Art”, Ludmila Răzmeriță, este economistul Centrului comercial UNIC. Cu toate acestea, potrivit spuselor lui Andrei Jicol, șeful companiei „Trendsetter”, de facto director al „Aldora Art” este Mihai Buruiană, fostul activist al aripii de tineret a Partidului Liberal. „Toate ofertele ne sunt plasate nouă și altor companii de către Buruiană, anume cu el purtăm negocierile”, - a spus Jicol.

„Pro Fortes”

Potrivit datelor Camerei de înregistrare, Mihai Buruiană este co-fondatorul „Pro Fortes”. Partenerii săi de afaceri sunt Claudia Aramă, soția liberalului Iurie Aramă, și Ludmila Ceban, soția lui Veaceslav Ceban, partenerul de afaceri al lui Ghimpu.

„Media Lider”

Fondatorii „Media Lider” sunt Marina Ochișor și Tatiana Șaptefrați. La începutul anilor 2000 Ochișor a lucrat în cadrul Ministerului de Finanțe. Ea este și co-fondatorul a altor șase companii, implicate în afacerile publicitare - Universal Worldwide, MCCANN Worldwide, Media Perfect, Bolivimar-prim, IPG-Initiative, Interlider.

Tatiana Șaptefrați

Tatiana Șaptefrați deține, de asemenea, împreună cu Antonina Ceban, și firma Mirraden. Antonina este soția lui Mihai Ceban, consilier municipal din partea Partidului Liberal și șef al companiei Cebacot, căruia îi aparține majoritatea tutungeriilor din Chișinău.

„IT-Micro”

Compania „IT-Micro” a fost înființată în anul 2001 și se ocupă de comercializarea și reparația echipamentelor informatice. În anul 2013, printre activitățile „IT-Micro” a aparut și publicitatea. În aceeași perioadă compania a început să instaleze panouri publicitare în capitală. Fondatorul și șeful „IT-Micro” este Aureliu Popovici.

„EDERA TRIO”

Aureliu Popovici este, de asemenea, co-fondator al companiei „EDERA TRIO”, proprietarul tarabelor de cafea Cofee Time, care a figurat în repetate rânduri în investigațiile de scandal ale mass-media.

Mihai Buruiană

Primul fondator al firmei „EDERA TRIO” a fost Mihai Buruiană, iar un timp oarecare adresa juridică a companiei se afla în apartamentul Emiliei Crudu, soacra lui Lucian Chirtoacă, de pe strada Mircea cel Batran 22/1. Dupa publicarea investigației „Ziarului de Gardă”, compania și-a schimbat adresa juridică, fiind înregistrată pe strada Petrodava 21. Proprietari ai casei de la această adresă sunt Sergiu și Margarita Gheceanu. În afară de furnizarea de servicii de contabilitate și imobiliare, afacerea lor constă în a oferi pentru o anumită taxă imobilulul pe care îl dețin pentru înregistrarea adreselor juridice.

Piața îi va judeca

Dacă e să comparăm studiile pe piață a publicității de exterior pentru anii 2011 și 2015, realizate de către compania „Trendseter”, alinierea forței într-adevăr s-a schimbat. În anul 2011, ponderea primelor zece companii, care au intrat pe piață cu 15-20 de ani în urmă, era mai mare de 60%, iar în 2015 - nu mai mare de 48%. Potrivit analiștilor și conform totalurilor anului curent, aceasta va scadea cu încă 4-5%. Nișa eliberată în cei trei ani a fost ocupată de „Epamedia” (cota sa a crescut de la 11,4% în 2011 până la 20%), de „Cebacot” (de la 0% până la 5%), precum și de companiile asociate Partidului Liberal.

Studiul de piață efectuat de către „Trendseter” arată, de asemenea, că, în ciuda unei ușoare modificări a ponderilor pe piața de publicitate, nu este cazul să vorbim despre un monopol.

20% din piață este deținută de „Epamedia”, 12% - de „Standart”, 8% - de „Varo-Inform”, 7% - de „Art Print”, 5% - de „Cebacot”, câte 4% - de „Casalot” și „Aquarelle”, câte 3% - de „Neorama”, „Moldpresa” și „Panonimedia”.

În anii 2012-2013, veniturile vărsăte în bugetul municipal din publicitatea de exterior au scăzut brusc, ajungând la o treime din volumul planificat. Potrivit raportului de executare a bugetului municipal, acest lucru s-a datorat faptului că în anul 2013 14 agenții de publicitate-proprietari a 1080 de obiecte de publicitate cu o suprafață de 25 mii m.p. au contestat decizia Consiliului municipal din 29 martie 2013 privind aplicarea plăților pentru publicitatea outdoor.

La rândul său, Asociația agențiilor de publicitate a explicat neachitările din 2012 prin faptul că Consiliul municipal nu a aprobat rata de impozitare. „Aceasta nu este vina agenților de publicitate”, - susține Asociația într-o scrisoare deschisă adresată primarului de Chișinău.

În 2015, bugetul municipal a fost completat din contul publicității de exterior cu 18,9 milioane lei în loc de 27,7 milioane de lei planificate, adică executarea a constituit puțin mai mult de 68%. Situația a fost influențată inclusiv de reducerea spațiului publicitar cu 1800 de m.p., ceea ce a redus și potențialul venit cu 900 mii de lei. În plus, începând din iunie 2015, se spune în raport, Direcția arhitectură nu mai eliberează autorizații și nu le reînnoiește pe cele vechi. La sfârșitul anului trecut erau mai mult de 500 de cereri de eliberare sau reînnoire a autorizațiilor, care nu sunt satisfăcute.

Între timp, nu se poate de reproșat nimic rapoartelor oficiale cu privire la piața „publicității de exterior”, perfectate de Direcția arhitectură, - statisticile arată că nu există nici o discriminare. Potrivit Direcției nominalizate, la începutul lunii septembrie a acestui an companiile „Neorama”, „Standart”, „Varo-Inform” și „Casalot” dețineau în total circa 400 de autorizații pentru instalarea construcțiilor de publicitate, iar companiile „Pro-Fortes”, „Aldora Art”, „Media Lider” și „IT-Micro” - 61 de autorizații. Panourile instalate fără autorizații, adică în mod ilegal, nu sunt luate în calcul în raportul oficial.

P.S.

Înainte de publicarea acestui material, reporterul NM a mers pe viaduct pentru a lua imagini proaspete cu panourile publicitare neautorizate. Pe unul dintre ele s-a dovedit a fi publicitatea electorală a lui Mihai Ghimpu. Posibil că acum preturii Botanica și Secției de publicitate a Direcției arhitectură a Primăriei le va fi mai ușor să găsească proprietarul panoului. Este suficient să se intereseze la ștabul pre-electoral al Partidului Liberal cărei agenții de publicitate i-a fost comandat panoul.

Investigația a fost efectuată în cadrul proiectului „Shining a Light on Corruption in Moldova”, realizat de Centrul de Investigații Jurnalistice și «Freedom House», cu sprijinul financiar al Ministerului Afacerilor Externe al Regatului Norvegiei.