Bani publici

Monopolul pentru protecția antigrindină, trecut dintr-un buzunar în altul

Foto: antigrindina.md

Achiziționarea rachetelor antigrindină s-a aflat, ani la rândul, sub monopolul unei companii cu capital de stat, Societatea pe Acțiuni Moldantigrad. De câțiva ani, Serviciul antigrindină cumpăra rachetele în mod independent, de la firme din Rusia și Bulgaria. Majoritatea achizițiilor, care se cifrează la sume de milioane de lei, se fac însă dintr-o singură sursă. Responsabilii de la antigrindină afirmă că nu au de ales, întrucât lansatoarele de rachete au fost construite încă în perioada sovietică și nu pot fi utilizate pentru dispozitive de alte tipuri. Investițiile în lansatoare ar putea diversifica piața de rachete antigrindină la care apelează Serviciul, autoritățile noastre însă nu se grăbesc să le facă.

Tradițional, Republica Moldova procură rachete antigrindină de la două țări. Rachetele de rază lungă sunt achiziționate din Federația Rusă, iar cele de rază scurtă, din Bulgaria. Majoritatea concursurilor de achiziție se fac cu un singur participant.

Una dintre cele mai recente achiziții de rachete antigrindină s-a făcut de Serviciul Special pentru Influențe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice (SIAPH) pe data de 22 martie, curent. Serviciul a procurat 2.000 de rachete antigrindină de rază lungă Alazani-6 pentru care a achitat 12.393.614 lei. La concurs a participat un singur agent ecnomic, АО Чебоксарское производственное объединение имени В.И.Чапаева, din Federația Rusă.

Rachete antigrindină. Foto: CIJM

O lună mai devreme, pe data de 21 februarie 2018, autoritățile au procurat rachete antigrindină de rază scurtă de la Stroiproect SRL contra sumei de 17.254.860 de lei. Și de data aceasta la concurs s-a înregistrat un singur participant.

Aceeași companie ne-a asigurat cu rachete antigrindină și anul trecut, când am procurat 517 dispozitive de tipul Loza-2, și 375 de dispozitive de tipul Loza -7 de la Stroiproect SRL, pentru care s-au achitat în total 5.501.659 de lei. Și de data aceasta, firma a fost singurul ofertant în cadrul concursului de achiziții.

Potrivit datelor de pe portalul tender.gov.md, ultimul tender la care a participat mai mult de un agent economic, mai exact doi, s-a desfășurat pe data de 23 decembrie 2016, concursul fiind câștigat de firma Stroiproect, cu care SIAPH a încheiat atunci un contract în valoare de 18.126.360 de lei. O jumătate de an mai devreme, în iunie 2016, aceeași firmă – Stroiproect – a obținut un contract de 21.687.008 lei pentru livrarea rachetelor antigrindină.

Stroiproiect este o companie din Bulgaria, care a fost fondată acum trei ani, la 30 aprilie 2015, de către Krasimir Damianov, om de afaceri bulgar. Potrivit site-ului companiei, aceasta livrează rachete antigrindină într-un șir de state din Europa, America de Sud și Asia.

Un alt câșitgător de top al achizițiilor publice de rachete antigrindină este АО Чебоксарское производственное объединение имени В.И.Чапаева, o întreprindere care activează în Rusia și a fost creată în urmă cu 77 de ani. De la această întreprindere țara noastră procură rachete antigrindină de rază lungă. Acestea zboară la 12 km, dar încep să disperseze reagent de la distanța de 4.600 de metri.

Până în anul 2015, uzina a fost condusă de Mihail Reznicov, care actualmente face parte din administrația Republicii Ciuvașia și deține un număr important de imobile și mașini, potrivit datelor portalului regnum.ru. Oficialul are cinci loturi de pâmânt cu suprafața de 8.579 de metri pătrați, o casă de locuit de 161,6 metri păstrați și două apartamente de 64,7 și 286,2 metri păstrați. Acesta se mai poate lăuda cu un parc impresionant de mașini - un Lexus GX 460, un automobil УАЗ, două tractoare, o barcă cu motor, un vaporaș, un snowbord, un hidrociclu și cinci remorci.

Colaj: CIJM
Serghei Eremeico. Foto: CIJM

Vicedirectorul Serviciului special pentru influențe active asupra proceselor hidrometeorologice, Serghei Eremeico, are o explicație pentru faptul că achizițiile de rachete se fac dintr-o singură sursă. „Serviciul nostru a fost construit de ruși – tot utilajul este făcut pentru instalațiile rusești, acum ca să procuri o rachetă de alt tip e greu. Totodată, la ziua de astăzi produc rachete numai bulgarii și rușii”. Acesta spune că schimbarea lansatoarelor ar putea mări numărul de participanți la tendere: „Ar trebui să schimbăm mai întâi instalațiile, pentru a lua rachete de alt tip, să înnoim tot utilajul, iar pentru asta sunt necesare investiții enorme. Din 1964 procurăm rachete numai de la ruși. Din 2009, din cauza că rușii au pus un preț foarte mare, am ieșit și la bulgari și am modificat lansatoarele, s-au făcut utilaje specializate care s-au introdus în instalații”, spune Eremeico.

Potrivit lui, costul unui lansator nou de rechete, care ar permite creșterea numărului de ofertanți la tendere, se ridică la 20 de mii de euro, iar țara noastră ar avea nevoie de 264 de astfel de instalații. Între timp, un grup de ingineri moldoveni a elaborat un dispozitiv care va permite lansarea rachetelor antigrindină de la distanţă, și va putea lansa proiectilele cu ajutorul unui smartphone.

„Sperăm într-un an să dotăm 11 puncte rachetare cu astfel de instalaţii", a anunțat în luna mai Vasile Şarban, şef Direcţia Producţie Ministerul Agriculturii, în timp ce instalația era testată.

Pe viitor inginerii vor să creeze o instalaţie cu o capacitate de lansare a 40 de rachete, cu 25 de proiectile mai mult decât cea de acum. Astfel, în următorii ani, astfel de lansatoare de rachete vor putea înlocui utilajele vechi, iar numărul angajaţilor Serviciului Antigrindină ar putea fi redus.

„O instalație automatizată costă în jur de 20 de mii de euro. Următorul pas pe care ni-l dorim este să fie acoperit tot teritoriul Republicii Moldova cu astfel de instalații. Vom avea persoane care le vor deservi conform contractului. Dacă se va strica ceva, nu vom suna la ruși să vină să repare. Cele pe care le avem acum le reparăm singuri cum putem, cu ciocanul, cu aparatul de sudat etc. Dacă nu schimbăm sistemele de lansare, în continuare tot rușii și bulgarii vor câștiga”, a subliniat Serghei Eremeico.

Pagubele statului din afacerea cu Moldantigrad

Contractele de achiziție semnate cu Moldantigrad. Foto: captură tender.gov.md

Din 2004 până în anul 2015, țara noastră procura și asambla la Chișinău rachete antigrindină prin intermediul unei companii în care statul avea două cincimi din acțiuni - Societatea pe Acţiuni de tip închis Întreprinderea mixtă moldo-rusă Moldantigrad. Aceasta s-a născut pe data de 13 decembrie 2004, când, printr-o hotărâre de Guvern, s-a decis inițiarea asamblării rachetelor antigrindină în Moldova.

Capitalul social al Societății era în valoare de 231 de mii de dolari SUA, cota părţii moldave constituia 50 la sută, inclusiv a statului - 39 la sută. Celelalte 11 % îi reveneau uzinei Topaz. Întreprinderea de cercetare, ştiinţă, introducerea inovaţiilor „Darg” și Organizaţia Necomercială Autonomă „Agenţia Tehnologiilor Atmosferice” din Federația Rusă dețineau celelalte 50% de acțiuni din capitalul social al companiei. Prin aceeași hotărâre de Guvern, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare a fost obligat să transmită mijloacele fixe aflate la balanţa Întreprinderii de Stat Serviciul Antigrindină în fondul statutar al întreprinderii mixte nou-create. Totodată, Moldantigrad a fost desemnată responsabilă de realizarea contractelor încheiate şi a programului de producţie a rachetelor antigrindină, aprobat de către fondatori. În următorii zece ani, Republica Moldova a plătit sume enorme pentru asamblarea rachetelor de către această companie, asta deși costul de import al unei rachete era identic cu cel al rachetelor asamblate de întreprinderea moldo-rusă.

Faptul că statul este în pagubă din afacerile cu Moldantigrad a ieșit la iveală în august 2012, când Curtea de Conturi (CCRM) a prezentat un raport al auditului evaluării sistemului de management financiar la achiziţionarea rachetelor antigrindină de către Serviciul Special pentru Influenţe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice. Potrivit raportului, deşi procesul de achiziţionare a rachetelor antigrindină de către SSIAPH se desfăşura în conformitate cu cadrul legal, achiziţiile de rachete antigrindină se efectuau dintr-o singură sursă, prin intermediul Întreprinderii mixte moldo-ruse Moldantigrad S.A., ultima fiind abilitată cu dreptul exclusiv de asamblare şi livrare a rachetelor. În același timp, „costul final al unei rachete realizate SSIAPH este aproximativ identic cu cel oferit de furnizorul din Federaţia Rusă”, conform raportului. Auditorii Curții de Conturi au mai subliniat că în perioada auditată, activitatea Moldantigrad n-a fost supusă reglementării de stat, după cum prevede cadrul normativ în vigoare. Întrucât fabricarea diferitelor tipuri de mijloace deflagrante şi pirotehnice, precum şi comercializarea acestora cad sub incidenţa principiilor monopolului de stat, iar activitatea Moldantigrad în acest sens urma a fi supravegheată şi reglementată de către organul administraţiei publice centrale, şi anume de Ministerul Apărării. Raportul Curții de Conturi a subliniat că ministerul nu şi-a executat dreptul prevăzut de lege, întrucât prevederile actului normativ respectiv stipulau doar dreptul Ministerului Apărării, dar nu şi obligaţia acestuia de a reglementa activitatea societăţii. „În acest context, auditul menţionează prezenţa riscului de majorare a cheltuielilor de asamblare incluse în costul de realizare a rachetelor”, se mai arată în raportul CCRM.

Potrivit lui Sergiu Eremeico, din momentul în care Serviciul pe care îl reprezintă nu a mai procurat rachete prin intermediul Moldantigrad, au fost economisite sume de ordinul milioanelor. „La fiecare rachetă se economiseau 2.400 de lei. În anul curent am procurat 5.000 de rachete, în anul trecut – 4.000 de rachete și în urmă cu trei ani, tot în jur la 4.000. Adică este vorba despre economii de milioane de lei”, susține funcționarul.

Ordin de la Președintele Timofti și cauze penale clasate

Dumitru Chicu. Foto: captură publika.md

Datele deschise arată că în prezent capitalul social subscris al Societății pe Acțiuni Moldantigrad este de 2,8 milioane de lei. Ultimul raport financiar al companiei, prezentat acum șase ani, arăta că firma a încasat venituri din vânzări în valoare de 18,6 milioane de lei. Președintele consiliului de administrare al companiei este Ion Garaba, fostul șef al Serviciului Special pentru Influențe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice, în timp ce administrator este Dumitru Chicu. Ultimul este administrator certificat și figurează ca administrator de insolvabilitate al unui număr de peste zece companii, precum Societatea pe Acțiuni pentru producerea zahărului și acidului Citric Frunza sau Nourco SRL. Solicitat de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice, serviciul de presă al Centrului Național Anticorupție ne-a informat că pe numele lui Dumitru Chicu au fost intentate două cauze penale pentru abuz în serviciu. O cauză a fost pornită în 2009 de către procurorii Anticorupție, iar a doua – în 2014, de către ofițerii CNA. Ambele cauze au fost clasate pentru lipsa componentei de infracțiune. Anastasia Mihălceanu, purtătoarea de cuvânt a Procuraturii Anticorupție (PA), ne-a declarant că în prezent acțiunile lui Dumitru Chicu sunt documentate într-o cauză penală. „Dumitru Chicu nu are calitate procesuală, însă acțiunile lui sunt documentate într-o cauză penală aflată în gestiunea PA. Deocamdată, alte detalii nu putem comunica în vederea evitării periclitării bunei desfășurări a urmăririi penale”, a subliniat Mihălceanu. Acum aproape patru ani, în noiembrie 2014, Nicolae Timofti i-a conferit lui Dumitru Chicu Ordinul „Gloria Muncii”.

Rachetele s-au terminat pe la mijlocul verii

Actualmente, în Republicii Moldova există 132 de puncte rachetare, care acoperă circa 72 la sută din teritoriu. Până la începutul lui iulie, specialiștii serviciului au calculat 23 de zile cu pericol de grindină, 15 dintre acestea înregistrându-se în luna iulie. În total până la începutul lunii iulie au fost prelucrați 712 nori pentru care au fost utilizate 5.548 din numărul total de rachete. În depozite rămâneau, la mijlocul lunii iulie, 2.151 de rachete.

Punctele rachetare sunt situate la distanța de 15 km unul de altul și reprezintă în sine două boxe, în unele dintre care nu este nici lumină. Fiecare punct rachetar este dotat cu câte două stații radio și câte un telefon mobil.

În prezent este protejat de grindină 72% din teritoriul țării. Rămân în continuare neprotejate parțial sau total teritoriile raioanelor Cimișlia, Leova, o parte din raionul Hâncești, Căușeni, Ștefan Vodă, Anenii Noi, Criuleni, Rezina, Șoldănești, Vulcănești, Taraclia, Basarabeasca.

Olesea Statame, preşedinta AGER. Foto: CIJM

Potrivit legislației, bugetul de care dispune serviciul pentru procurarea rachetelor poate fi mărit cu nu mai mult de 15 %. „Asta ar însemna circa 400 de rachete, asta pe noi nu ne salvează, ne-ar trebui încă măcar 2000. Rușii ne aduc rachete numai dacă noi comandăm o cantitate de 2000 de rachete. Dacă cifra e mai mică nu acceptă. Ei le aduc cu avionul și în scrisoare e scris scurt și clar că o tură costă 180 de mii de euro. Ei achită absolut tot și ca să ajungem la un preț care pe noi ne aranjează trebuie să fie nu mai puțin de 2000 de rachete. Bulgarii plătesc 25 de mii de euro numai pentru însoțirea rachetelor. În plus, cu așa număr mic de rachete noi nu ne descurcăm”, afirmă Eremeico.

El consideră că suplinirea numărului de puncte rachetare în zonele neprotejate ar reduce considerabil pagubele cauzate de grindină. „Pe zona unde nu s-a împușcat, recent ploile au făcut pierderi de 14 milioane de lei. Dacă am fi folosit rachete, le salvam. Sunt necesare investiții”, a subliniat Eremeico.

Expert: „Soluțiile trebuiau căutate imediat după declararea Independenței” 

Solicitată de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice, Olesea Stamate, președinta Asociației pentru o Guvernare Eficientă și Responsabilă, susține că Legea privind achizițiile publice permite organizarea licitațiilor dintr-o singură sursă, atunci când nu există alternative, dar că problema trebuia deja remediată de către autorități.  

„Orice procedură de ahiziție publică trebuie să asigure un nivel satisfăcător de concurență, astfel încât să permită participarea unui cerc cât mai larg de ofertanți. Legislația în vigoare prevede expres cazurile în care bunurile și serviciile pot fi procurate „dintr-o singură sursă” (actualmente este procedura de negociere fără publicare prealabilă). Astfel, punctul 3 al alin (1) al art 54 din legea 131 prevede: „din motive tehnice, de creaţie sau referitoare la protecţia drepturilor exclusive, un singur operator economic dispune de bunurile, lucrările şi serviciile necesare şi nu există o altă alternativă”. Pot presupune că în acest caz este anume vorba despre motivele tehnice care nu permit achiziționarea rachetelor de la alți furnizori”, spune Olesea Stamate. Potrivit expertei, autoritățile trebuie să găsească soluții pentru a asigura concurența în acest domeniu. 

„O asemenea practică nu este concurențială și autoritățile trebuie să gândească o strategie, or, ar fi trebuit să o facă încă după declararea Independenței, pentru ca să înnoiască baza tehnică în așa fel, încât aceasta să poată permite și utilizarea altor tipuri de rachete. Trebuie efectuata o analiză detaliată cost-beneficiu și luată o decizie în corespundere cu aceasta și nu cu interesele de moment ale unei sau altei parți.”

Această investigație a fost realizată în cadrul proiectului „Îmbunătățiri inovative în sistemul de achiziții publice din Republica Moldova prin incluziune, creativitate și practici de respectare a legislației”, implementat de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. Această investigație a fost finanțată de UE și co-finanțată de UK aid cu suportul Guvernului Marii Britanii. Responsabilitatea pentru conținutul acestei publicații aparține autorilor și nu reflectă neapărat poziția UE și a Guvernului Britanic.​

Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Comentarii