Cazul Hotelul „Chișinău”

(Continuare din 20 iulie)

Unul din cazurile de privatizare ilicită, investigat în prezent de CCCEC, este cel al Hotelului „Chișinău”. În societatea pe acțiuni cu același nume și-au investit bonurile patrimoniale peste 6,5 mii de acționari. Ei și-au legat mari speranțe de această tranzacție, dar au ajuns să fie jecmăniți de un grup de afaceriști…

Amplasat în plin centrul capitalei, Hotelul „Chișinău” urma să fie obiectul unor investiții masive, care l-ar fi transformat într-un local modern, în stil european. Însă lucrurile s-au întâmplat exact invers. Deși, de-a lungul anilor, edificiul a trecut din mână în mână, astăzi hotelul arată exact ca la darea sa în exploatare, cu mai bine de patru decenii în urmă. Clădirea n-a fost reparată de ani buni, iar interiorul camerelor e vechi, la fel ca și mobilierul. Acționarii s-au adresat de nenumărate ori pe la diferite instanțe, dar carul nu s-a mișcat din loc.

Epopeea începe la 14 ianuarie 1998, când fostul Minister al Privatizării și Administrării Proprietății de Stat i-a vândut SRL „Transimex-Prim” pachetul de 60% de acțiuni ale statului în SA „Hotelul Chișinău”. Noul proprietar a achitat în vistieria statului 3,6 mln. lei - o sumă destul de mică pentru un edificiu amplasat într-o zonă de prestigiu, unde costurile imobilelor ating sume astronomice. Dar nu întâmplător prețul la care statul și-a cedat proprietatea e atât de modest: conform contractului, cumpărătorul ar fi trebuit să investească alți 12 mln. USD în modernizarea și reconstrucția hotelului. Planul de investiții trebuia finalizat în decurs de 2,5 ani, termenul final de investiții fiind fixat pentru 14 iulie 2001. Adică, până la acea dată, cumpărătorul Hotelului „Chișinău” urma să-și onoreze toate obligațiunile asumate. Dar „Transimex-Prim” n-a investit niciun bănuț în modernizarea edificiului pe care-l cumpărase la un preț de nimic.

Statul, prostit de 12 mln. USD

Conform prevederilor legale, deoarece acționarul majoritar - „Transimex-Prim” - nu a îndeplinit planul investițional, statul și-ar fi putut adjudeca dreptul asupra fostei proprietăți. O tentativă în acest sens a și fost făcută - Departamentul Privatizării a înaintat o cerere în judecată privind rezilierea contractului menționat, însă aceasta a fost respinsă de Judecătoria Economică. Scăpând basma curată, conducerea „Transimpex-prim” s-a gândit să scape de edificiu. Cel puțin așa reiese din acțiunile ulterioare ale proprietarului, care a hotărât să ia un credit bancar de 7 mln. lei „pentru dezvoltarea activității comerciale a întreprinderii”. Creditul a fost contractat de la „Victoriabank”, pe un termen de 12 luni, drept gaj fiind pusă clădirea hotelului (9460,8 m.p.) și terenul aferent (0,56 ha). Urmează de văzut de ce Departamentul Privatizării a autorizat această tranzacție, deși, după cum am mai spus, acționarul nu-și îndeplinise angajamentele anterioare.

Reprezentați ai acționarilor ne-au relatat că cele 7 mln. de lei au fost utilizate pentru procurarea… orzului. Culmea e că furnizorul cerealelor urma să fie chiar acționarul majoritar al Hotelului „Chișinău” - „Transimex-Prim”. Nimeni, probabil, nu va putea răspunde la întrebarea: la ce bun avea nevoie un proprietar de hotel de niște orz pe care… tot el ar fi trebuit să și-l furnizeze?(!) Circumstanțele în care a fost obținut și utilizat creditul urmează să fie stabilite în cadrul anchetei penale. Oricum, creditul de la „Victoriabank” nu a mai fost întors; mai bine zis, a fost restituită numai o parte a acestuia - circa 1,5 mln. lei - de către „Hotelul Chișinău” SA. Drept urmare, banca și-a valorificat creanțele în contul gajului - edificiul și terenul aferent hotelului (peste 9000 de metri pătrați de spațiu și un lot de 0,53 ha).

Trecut din mână-n mână

La 15 august 2003, BC „Victoriabanc” cesionează drepturile aferente contractului de credit întreprinderii „Art-Vin” SRL, care intră în posesia imobilului Hotelului „Chișinău” la 27 februarie 2004. În același timp, „Transimex-prim” își amintește de cele 12 mln. lei, pe care ar fi trebuit să le investească în reconstrucția hotelului, și, împreună cu conducerea „ART-Vin”, adresează Departamentului Privatizării o cerere prin care solicită extinderea termenului de executare a programului de investiții până la finele anului 2005. Ulterior, obligațiunile investiționale acumulate de „Transimex-prim” au fost preluate de „Art-Vin”, în baza unei hotărâri a Comisiei pentru desfășurarea concursurilor și negocierilor directe la privatizarea patrimoniului public. Cererea a fost satisfăcută și, s-ar părea, administratorii celor două structuri au intenții serioase. Însă, în loc să-și onoreze obligațiunile, la câteva luni până la finalizarea termenului-limită de îndeplinire a planului investițional, adică la 4 august 2005, SRL „Art-Vin” a înstrăinat imobilul, vânzându-l întreprinderii cu capital străin „Tower Grup” contra 7,4 mln. lei. O sumă nu prea mare pentru o clădire de nouă mii metri pătrați și 0, 56 ha în plin centrul Chișinăului, unde prețurile la imobile sunt cele mai mari… Dar „Tower Grup” s-a bucurat de noua proprietate numai cinci luni, după care, la începutul lui 2006, o vinde firmei „First Hotel”, tot contra 7 mln. lei…

Prejudiciile aduse statului și acționarilor de cei care au pus la cale această schemă frauduloasă sunt greu de estimat. Dacă planul investițional ar fi fost respectat și Hotelul „Chișinău” ar fi fost modernizat, veniturile sale ar fi fost mult mai mari, la fel ca și dividendele pe care le-ar fi putut obține acționarii. Ar fi avut de câștigat și bugetul de stat. Acționarii SA „Hotelul Chișinău” - peste 6,5 mii de oameni care și-au investit aici bonurile patrimoniale - nu au știut nimic despre mașinațiile puse la cale de primul cumpărător al hotelului și de stăpânii ulteriori. În prezent, administrația hotelului arendează de la „First Hotel” tot spațiul edificiului la prețul de 15 mii lei lunar. Ținând cont de faptul că suprafețele de care dispune hotelul numără circa nouă mii de metri, este vorba de 1 leu și 70 bănuți pentru un metru pătrat. Și asta se întâmplă în centrul Chișinăului unde arenda imobilelor ajunge la sute și chiar mii de dolari lunar!

În urma tuturor acestor învârteli, „Hotelul Chișinău” SA și cei mai bine de 6500 de acționari ai acestuia au rămas doar cu denumirea și stampila. Acționarii au fost lăsați fără dividende, dar și fără patrimoniu. Un control efectuat de o comisie de revizori desemnată de SA „Hotelul Chișinău” a constatat că „Transimex-Prim”, primul proprietar al hotelului, are o datorie de peste 4 mln. lei față de hotel, firma „Larga-Vin” - peste 1,4 mln. lei. Printre datornici se numără și alte companii.

Potrivit lui Oleg Mancevschi, președintele consiliului acționarilor „Spada”, în aceste condiții, statul ar trebui să preia controlul asupra situației și să-și adjudece dreptul la proprietate asupra hotelului, deoarece nu au fost îndeplinite condițiile contractului de vânzare-cumpărare, prin care hotelul ar fi trebuit să beneficieze de o investiție de peste 12 mln. USD. La 25 septembrie 2006, CCCEC a inițiat urmărire penală pe faptul însușirii mijloacelor bănești în proporții deosebit de mari de către conducerea „Transimex-prim”. Ancheta continuă. Vom urmări subiectul.

NOTă. Respectând prezumția de nevinovăție a persoanelor fizice și juridice la care se face referire în acest articol, anunțăm cititorii că la acest moment nu există o sentință definitivă care ar confirma vinovăția acestora. Vom urmări subiectul.