Corupție

Corupția în R.Moldova

văzută de experții internaționali

Indicele Percepției Corupției (IPC) este calculat în baza a 12 cercetări efectuate în domeniu de mai multe organizații internaționale. În anul 2006, după cum se menționează într-un comunicat de presă al Transparency International, Moldova s-a clasat pe locul 81 din 163 de țări incluse în clasament, IPC constituind 3,2. Comparativ cu 2005, Moldova și-a îmbunătățit poziția cu 14 puncte. În opinia experților, faptul se datorează unor măsuri de prevenire și combatere a corupției întreprinse de către structurile abilitate, dar și prin deteriorarea indicelui respectiv în Belarus, Kîrgîzstan, Uzbekistan și în alte țări.

de autoritățile centrale

Anul trecut președintele Vladimir Voronin în repetate rânduri s-a arătat îngrijorat de amploarea corupției și protecționismului în medicină, învățământ, organele de drept și în alte domenii din R.Moldova.

În ședința Consiliului Suprem de Securitate din 5 iulie, bunăoară, președintele a declarat că „banii, pe care cu atâtea eforturi îi adunăm în buget pentru a suplimenta finanțarea instituțiilor de stat și sociale, se sedimentează în buzunarele unor funcționar și pe conturile anumitor firme”. Peste câteva zile, Voronin afirma într-o ședință cu conducătorii istituțiilor de stat centrale că la capitolul corupție”toate instanțele au restanțe”, dar „în instituțiile guvernamentale nu este organizată activitatea interna de combatere a coruției”. După aceste declarații mulți se așteptau la demiteri răsunătoare. Aceasta însă nu s-a întâmplat. Cei care au plecat din Guvern sau din alte posturi înalte au ajuns ambasadori sau au schimbat doar portofoliile…

În octombrie 2006 redacția săptămânalului „Cuvântul” (Rezina) a solicitat 27 instituții naționale, inclusiv Președinția, Parlamentul, Guvernul cu toate ministerele, Procuratura Generală, Curtea Supremă de Justiție etc să răspundă la întrebarea „Câte persoane din instituția dumneavoastră au fost sancționate pentru corupție și protecționism în anii 2005-2006. Nominalizați 1-2 cazuri mai releveante”.

În majoritatea instituțiilor, potrivit răspunsurilor, „nu au fost înregistrate cazuri de corupție și protecținonism”.

șeful Aparatului Guvernului, dl Nicolae Gumenîi, bunăoră, ne infromează că „în perioada vizată nu au existat temeiuri de a sesiza organele de drept pentru demararea urmăririi penale în privința angajaților Guvernului pentru combaterea actelor de corupție”. PG a răspuns că „nici un procuror nu a fost tras la răspundere disciplinară pentru comiterea actelor de corupție și protecționism”. Maria Moraru, vicepreședintele Curții de Apel Economice, la fel, scrie că „nici o persoană din instanța judecătorească nu a fost sancționată pentru coruție și protecționism”. Iar în Aparatul Parlamentului, potrivit lui Maxim Ganaciuc (funcția dumneaului nu este nominalizată), „specificul activității angajaților nu generează condiții pentru dezvoltarea acestui fenomen negativ”, iar ”în ce privește cazurile de corupție în rândul deputaților, în afară de informația mediatizată pe larg de mijloacele de informare în masă, alte sesizări din partea organelor de drept nu au parvenit”.

Din cele 27 de instituții, conform răspunsurilor primite, în ultimii doi ani au fost înregistrate cazuri de corupție doar în cadrul Ministerului Economiei și Comerțului, unde, după cum ne relatează viceministrul Sergiu Sainciuc, au fost sancționați doi angajați ai Inspecției Muncii Cantemir pentru estorcarea a 400 de lei, ambii fiind concediați. De la Ministerul Justiției ni s-a comunicat că au fost pornite dosare penale pentru luare de mită împotriva câtorva ofițeri de la penitenciarele nr. 11 din Bălți și nr.4 din Cricova.

O informație mai amplă, primită de la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Coruției (CCCEC), relevă că „în 9 luni 2006, Centrul a depistat 267 cazuri de corupție, inclusiv 51 de infracțiuni fiind comise de reprezentanții autorităților publice locale, 43 – de repărezentanții organizațiilor comerciale și obștești, 34 – de angajații instituțiilor de învățământ, 28 – de funcționarii instituțiilor medicale, 27 – de persoane fizuce, 25 - de conducătorii întreprinderilor de stat, 15 – de reprezentanții diferitor ministere și agenții, 8 – de lucrătorii vamali, 5 - de reprezentanții serviciilor de asistență socială, 6 - de colaboratorii organelor fiscale, 4 – de avocați, 3 - de lucrătorii sistemului bancar, 3 – de reprezenanții sistemului judiciar, 2 - de polițiști”.

Valentin Menjinschi, directorul CCCEC, a mai afirmat într-o conferință de presă acum trei luni că circa 66 la sută din numărul cazurilor de corupție înregistrate în anul trecut de către CCCEC sunt comise cu implicarea persoanelor cu funcții de răspundere și practic nici într-un caz de luare sau de dare de mită persoanele vinovate nu au fost pedepsite cu toată severitatea, deși dosarele au ajuns în fața judecătorului și acestea au recunoscut în fața instanței că au comis această infracțiune. Unele persoane chiar au rămas să activeze în continuare fără a fi eliberate din funcție.

Ministerul Afacerilor Interne a preferat să nu ne răspundă. Un angajat al Serviciului de presă al acestui minister ne-a informat că timp de două luni acolo nu s-au putut clarifica cine ar trebui să răspundă la întrebările redacției: ministrul sau ministerul?

Cu alte cuvinte, în viziunea guvernanților corupția și protecționismul în Moldova sunt caracteristice, în fond, autorităților publice locale, învățământului, medicinei; acest fenomen este practic străin eșaloanului de vîrf și organelor de drept. Dar dacă în structurile de stat naționale toată lumea este atât de cinstită și responsabilă, de ce-i atât de indignat președintele? Or, cineva îl dezinformează? Dar dacă președintele cunoaște situația reală și declarațiile dumnealui corespund adevărului, de ce persoanele corupte nu sunt trase la răspundere?

Majoritatea ministerelor și departamentelor susțin că în ultimii doi ani „nu au fost înregistrate cazuri de corupție și protecționism”, iar CCCEC declară oficial că a sancționat 15 funcționari din ministere și agenții, contaminați de morbil corupției.Cine minte și cine spune adevărul?

Din răspunsurile primite de la autoritățile publice putem deduce lesne că justițiarii din Moldova sunt cei mai curați și obiectivi din lume. Cine și cum ar putea explica atunci faptul că din 2001 încoace, R.Moldova a fost condamnată de CEDO în peste 40 de cazuri, Guvernul achitând despăgubiri de zeci de milioane de lei din bugetul public? Alte câteva sute de dosare sunt pe rol la instanța internațională. Mai mulți experți susțin că dacă despăgubirile ar fi achitate din buzunarele vinovaților, corupția în justiție s-ar reduce substanțial. Dar autoritățile nu se grăbesc să pună la respect justiția. Se vede că o asemenea justiție le convine? Or, poate, autoritățile nu intervin, deoarece se simt cu musca pe căciulă. Pe de altă parte, dacă corupția în Moldova afectează doar aotoritățile locale, învățământul, medicina, atunci la ce bun atâtea structuri de stat și neguvernamentale menite să lupte cu acest flagel?

...populație

Conform rezultatelor unui sondaj, efectuat în 2005 de Institutul de Cercetări în Marketing „IMAS”, România, și analizate de Centrul de Cercetare „VITOSHA”, Bulgaria, 73-72 % din respondenți consideră că coruția este foarte răspândită în poliție și respectiv vamă, 60% apreciază cu acelaș calificativ procuratura și sistemul judecătoresc, 51% - ministerele, 49% - Parlamentul și Guvernul, 45% - Președinția, 38-37% - primăriile și respectiv consiliile locale.

Barometrul Opiniei Publice din noiembrie 2006, realizat de Centrul de Sociologie a Comunităților și Studii de Gen (CSCSG) din Chișinău, la comanda Institutului de Politici Publice, arată că Vladimir Voronin este perceput drept cel mai corupt om din R.Moldova (7,6%).

Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Comentarii