Odată cu venirera în fruntea Curții de Conturi a Alei Popescu, hotărârile acestui organ de control care verifică corectitudinea gestionării banilor publici au devenit dintr-o dată foarte sterile. Aproape că nu mai aveau nume ale persoanelor care se fac vinovate de gestionarea incorentă a banilor publici, ale agenților economici și altele. Lectura hotărârilor CC îți dădea impresia că în Moldova totu-i bine și frumos. În spatele acestor hotărâri sterile însă se ascund sute de milioane delapidate sau care nu au ajuns în bugetul public, scheme frauduloase cu firmele clanului Voronin și altele.

Câțiva dintre membrii CC, care au avut opinii diferite de cele ale majorității la aprobarea rezultatelor mai multor controale, dar și experți independenți care au pus cap la cap actele reviziilor și hotărârile publicate, au constatat că mai toate încălcările admise de responsabilii de la Guvern, ministere, în special cele legate de delapidarea banilor publici și relațiile dubioase ale statului cu anumiți agenți economici, au fost intenționat omise din hotărârile publicate, iar o altă parte din constatări, care trebuiau transmise Procuraturii și CCCEC n-au mai ajuns acolo.

Fraude de milioane – rămase doar pe hârtie

Pe parcursul anilor 2006-2008 CC nu a supus controlului cele mai importante instituții care contribuie la formarea bugetului public: Serviciul Vamal și Inspectoratul Fiscal de Stat. Lipsa acestui control, în opinia expertului, favorizează economia tenebră. Unii membri din actuala componență a CC acuză instituția de complicitate la aceste procese negative, care au favorizat înmulțirea firmelor „fantome”. Potrivit unor estimări prealabile, lipsa controlului la instituțiile vizate a condus la micșorarea veniturile la buget de cel puțin două ori. Problema existenței firmelor „faptomă” a fost pusă abea în 2009, dar și atunci cu jumătate de glas. Despre acest fenomen vom reveni cu o investigație amplă în timpul apropiat. La fel, în perioada vizată, în mod intenționat, nu au fost supuse reviziilor financiare Banca Națională a Moldovei, Banca de Economii, Poșta Moldovei, SA Moldova Gaz, ÎS „Calea Ferată”. În cazul ultimei, controlul activității financiare pe anii 2003-2005 a scos în vileag delapidări de sute de milioane admise de către Ministerul Transporturilor și Gospodăririi Drumurilor și ÎS Calea Ferată, ambele structuri fiind conduse Miron Găgăuz. Cu toate acestea, constările au rămas doar pe hârtie. Aceeași soartă au avut-o și rezultatele reviziilor la Academia de științe a Moldovei pe perioada 2005-2006, la fel ca și Auditul regularității la Ministerul Dezvoltării Informaționale pentru anul 2007.

Afacerile Guvernului cu firmele lui Oleg – tăinuite

Tudor Soitu, fost sef de sectie in cadrul Curtii de Conturi ne-a s[pus ca deși actele unui control, efectuat în 2007 la Guvern, probează încălcări grave, care au prejudiciat bugetul, în hotărârea CC din 1 iunie 2009 acestea nu se regăsesc. CC a dosit, potrivti lui șoitu, informația privind sumele de 31,6 mln lei în anul 2005 și 32,1 mln lei – în 2006 acumulate ca venituri de la darea în arendă a proprietățiii publice, care nu ajuns în bugetul de stat. Fără temei, CC, în hotărărea nr. 62 din 26.06.2007, a ocolit și faptul admiterii de către Direcția generală de administrare a clădirilor Guvernuuli a unei datorii de 3,15 mln lei ca urmare a neîncasării plăților pentru transmiterea patrimoniului în chirie. La fel, din hotărârea CC au fost omise toate constatările privind derogările de la legislație admise de Direcția respectivă în relațiile cu SRL „Moldconstruct-Marchet”, al cărui economis șef este Oleg Voronin, feciorul ex-președintelui Moldovei. De exemplu, controlorii CC au constatat că în anul 2006, cheltuelile pentru investițiile capitale, administrate de către Aparatul Guvernului au crescut în comparație cu anul 2005 de la 26,9 mil.lei, la 48,8 mil lei,inclusiv pentru clădirea presedinției de pe bd, ștefan cel Mare, 154, de la 2,7 mil.lei la 24,5 mil lei, aceste sume fiind valorificate cu multiple încălcări de la normele existente de către SRL „Moldconstruct-Market”. In majoritatea cazurilor au fost majorate costurile lucrărilor executate de către SRL „Moldconstruct-Market”. Numai „la cladirea de pe str. Sfatul țării nr. 53, transmisă în exploatare în anul 2005, costul lucrărilor executate au fost majorate de la 5,1 la 10,1 mln lei”

Pentru „merite deosebite” - Ordinul Republicii

Întâmplător sau nu, dar după ce rezultatele controalelor CC au fost curătațe migălos de tot ce era legat cu afacerile clanului sau supușilor săi din diferite ministere, Vladimir Voronin îi acordă președintelui Curții de Conturi Ala Popescu cea mai înaltă distincție în stat Ordinul Republicii, „pentru merite deosebite”. Anterior acestui eveniment, președintele Curții de Conturi s-a mutat întrun apartament luxos din centrul capitalei, pe care i l-a oferit cu dărnicie din banii publici tot șeful statului. Așa cum se obișnuia, printro hotărâre de Guvern secretizată. În apartamentul vechi, care e tot în inima capitalei, a rămas să locuiască unul din feciorii săi. Un alt fecior al președintelui Curții de Conturi, la numai 23 de ani, imediat după absolvirea facultății, este promovat în funcția de Consul al Republicii Moldova întro țără cu care Moldova are relații diplomatice.

Instituțiile de învățământ controlate la ordin

După evenimentele din aprilie 2009, când mii de studenți au protestat împotriva rezultatelor alegerilor parlamentare, CC s-a arătat brusc interesată de activitatea instituțiilor de învățâmânt superior și mediu de specialitate și, începând cu 16 aprilie, a dispuse controale la toate universitățile și colegiile de stat din Chișinău. Printrun ordin al presedintelui CC, Ala Popescu, majoritatea controlorilor CC, inclusiv cei de prin raioane, au fost retrași de la activitățile planificate în care erau antrenați incluși în controlarea activității instituțiilor de învățământ superior și mediu de specialitate din Chișinău.

Interesele mafiote din sistemul termoenergetic

Potrivit lui Tudor șoitu, cel mai important domeniu din sistemul economic al Moldovei – complextul termoenergetic a fost scos, contrar legislației, de sub controlul CC. Cifra de afaceri a sistemului termoenergetic depășește anual 9 mliarde de lei. Așa-numita „autoeschivare” a CC de la verificarea activității sistemului termoenergetic, care gestionează proprietăți cu o valoare de peste 20-24 miliarde lei (o parte din ele înstrăinate ilegal unor investitori străini), ar fi fost condiționată de interese mafiote în domeniul termoenergetic pentru a submina întregul sistem, a declarat șoitu.

Fraude masive la „Moldovagaz”

Iată doar unele încâlcări depistate în ultimii ani de fostul membru al Curții de Conturi și care, susține el, trebuie să intre în atenția organelor de drept. Patrimoniul ramurii gazului a fost înstrăinat ilegal „Gazpromului”, prin includerea în costul capitalului social a SA „Moldovagaz” a numai 50-55 la sută din lungimea rețelelor de transportare și distribuție a gazelor naturale. Pe parcursul a peste 10 ani „Gazprom-ul” nu și-a achitat cota-parte din capitalul social a SA „Moldovagaz” fixată preliminar la 01.10.1998, și nu-și îndeplinește obligațiunile privind dezvoltarea rețelelor de gaze pe teritoriul statului, din contul societății, prevăzute în contractul de constituire. La realizarea Programuli de gazificare a R.Moldova (2001-2009), contrar prevederilor Contractului de constituire a SA „Moldovagaz”, au fost investite surse din bugetul public în mărime de 1 miliard de lei. Mai mult, persoanele fizice care au contribuit la crearea rețelelor de distribuție a gazului au fost ilegal deposedate de aceste proprietăți, valoarea cărora este de peste 3 mlrd de lei. CC însă nu a verificarea corectitudinii procesului de privatizare a patrimoniului statului din domeniul termoenergetic. Aceste proprietăți de peste 3 miliarde lei nu sunt înregistrate ca bunuri mobiliare de către agențiile teritoriale cadastrale, fapt care pune la îndoială legalitatea deblocării sumei de 1 mlrd lei de la bugetul public. Patrimoniul de peste 4 miliarde lei este ilegal exploatat de SA „Moldovagaz”, dar CC continue sa tolereze aceste si alte încălcări din sectorul termoenergetic, afirmă Tudor șoitu.

Delapidări – da, vinovați – nu

Un studiu privind executarea hotărârilor Curții de Conturi, efectuat în 2009 de Transparency International Moldova, atestă că acestea sunt executate doar parțial. Mai mult, în pofida multiplelor încălcări depistate, în cadrul instituțiilor publice, doar un singur angajat a fost sancționat disciplinar și nici unul – administrativ sau penal. În urma chestionării funcționarilor, fiecare al cincilea respondent a menționat că acțiunile și deciziile CC ar putea fi influențate de către politicieni, demnitari sau de relații cu persoane apropiate, iar 8 la sută din participanții la sondaj spun că s-au confruntat cu cazuri de corupție sau conflict de interese admise de către funcționarii CC. Efim Obreja, expert al TI, susține că studiul a relevat mai multe neajunsuri, probleme serioase sau rezerve importante în activitatea CC, care reduc din capacitatea de a preveni corupția în acest domeniu. O deosebită îngrijorare trezesc cele legate neaplicarea sancțiunilor persoanelor care au admis încălcări ale legislației, nepublicarea datelor privind măsurile implementate pentru executarea hotărârilor CC, precum și datele privind obiectivitatea auditorilor Curții de Conturi, nivelul lor de competență și profesionalism, independență și imparțialitate.

Se vor autosesiza sau nu procurorii la ilegalitățile comise de către CC?

Ca să nu fim acuzați de actualul președinte al Curții de Conturi, Ala Popescu, că utilizăm informații neoficiale (altfel nici nu putem deoarece multe din actele de control ale CC nici nu au fost facute publice) facem o precizare că atât fostul membru al CC Tudor șoitu, cât și unii dintre membrii actualei componențe a CC sunt dispuși să pună la dispoziția procurorilor mai multe documente care atestă grave încălcări admise de CC și care au fost tăinute intenționat, documente care atestă că bugetul public a fost fraudat cu sute de milioane de dolari, proprietățile statului înstrăinate ilegal și multe altele. Rămâne să vedem dacă procuratura și alte instituții ale statului se vor autosesiza și vor face lumină și în cazul Curții de Conturi.

Investigația a fost realizată în cadrul Campaniei "Jurnaliștii împotriva corupției", derulată de Centrul de Investigații Jurnalistice, cu suportul PNUD Moldova și National Endowment for Democracy.