Nu sunt exmatriculați pentru că au bani de șpagă

Deși fiecare al doilea student povestește cazuri în care persoane care nu se află în Moldova promovează sesiunile contra cost, iar analiștii economici susțin că în acest “business” anual s-ar învârti peste 2 mln de euro, organele de drept lasă neputincioase din mâini – nu pot investiga astfel de cazuri, pentru că... nu există reclamații.

La examene în locul fratelui

Eugen era în anul II, la Facultatea de Drept (secția fără fregvență) a Universității de Studii Europene din Moldova (USEM), când a plecat la muncă în Portugalia. Deși nu a revenit în țară timp de doi ani, numele său a continuat să figureze în lista studenților. Sora mamei sale din Chișinău, Galina, își luase angajamentul de a “susține” examenele nepotului, cu carnetul de note și cu banii pentru șpagă. Timp de doi ani, Eugen a cheltuit în jur de 13 mii lei, bani câștigați muncind din greu la o fabrică de sticlă din centrul Portugaliei. De la fratele său, Nicolae, care mi-a povestit acest caz, am aflat că Eugen nu a revenit în țară nici măcar pentru a susține examenele de licență. Nicolae, pe atunci student în anul I, Facultatea de Jurnalism, ULIM, a dat licența în locul fratelui. “Am studiat individual dreptul penal și cel civil, îmi povestește Nicolae. Nu am dormit nopți la rând și sunt mândru că am reușit să susțin examenele. Totuși, dacă ar trebui să mai fac asta încă o dată nu cred că aș accepta.”. După cum spune el, o profesoară de la Drept urma să intervină în caz că cineva ar fi depistat minciuna. Pentru asta dânsa ar fi fost “mulțimită” cu 100 de euro. “Nimeni însă nu și-a dat seama că nu sunt Eugen. Unii colegi mi-au spus că parcă am întinerit.”, explică Nicolae, care acum se pregătește pentru examenul de licență, al doilea din viața sa. Adevărul e că frații seamănă foarte bine, deși între ei e o diferență de vârstă de 5 ani. În ciuda efortului de a afla numele de familie al profesoarei, cu care eventual ași fi putut discuta, nu am aflat nimic. “Nu-mi doresc probleme în plus!”, mi-a explicat Nicolae, devenind la un moment dat nervos, probabil, din cauza insistențelor mele.

Fenomenul există ...

Cazul descris este unul real, la fel ca și altele pe care se bazează investigația de față. Pentru a nu le crea probleme celor care au acceptat să ne povestească istoriile, am decis să le modificăm numele. Asemenea cazuri, se pare, sunt multe în instituțiile de învâțământ superior din Moldova. Practic, fiecare al doilea student cu care am discutat fie cunoștea anumite persoane care își fac studiile în Moldova, dar sunt departe de țară sau știa, din spusele colegilor, istorii similare. Ingeniozitatea tinerilor, după cum am constatat, nu are limite. Unii, la fel ca si în cazul lui Eugen, achită sume de bani pentru ca cineva să susțină sesiunea în locul lor. Alții le plătesc unor intermediari, care ulterior negociază cu profesorii, pentru a obține nota în matricolă.

La secțiile fără frecvență nu e o problemă să faci acest lucru, ne spune Mariana, fostă studentă a USM. La secția fără frecvență unde am studiat acum doi ani, erau 8 grupe a câte 30-35 de studenți, mare parte din care vin doar la sesiune. Este imposibil să-i cunoști pe fiecare în față. O colegă, cu care stăteam sub ușă, să dăm restanțele la Dreptul civil, în anul II, mi-a povestit că lucra la Moscova și urma să plece chiar zilele acealea, deși sesiunea abia începea. Ulterior, m-am întâlnit cu mama ei, care îl căuta pe un oarecare Marin din altă grupă, cu care urma să se înțeleagă asupra sesiunii, pentru că fiica ei se afla la Moscova și, după cum spunea dânsa, i-a lăsat bani să achite pentru susținerea examenelor. Un al caz s-a întâmplat când susțineam colocviul la Drept Penal. Profesoara a recunoscut un tânăr, care studia la secția de zi, dar scria, probabil, pentru cineva de la fără frecvență. I-a cerut să se ridice și să plece, nu înainte de a lăsa pe masa ei foaia cu numele celui pentru care susținea colocviul, povestește Mariana.

Valentina și Vasile sunt ambii studenți în ultimul an de facultate la una din universitățile din Chișinău, dar locuiesc în nordul Italiei. Sunt căsătoriți de doi ani și au un copil de doar câteva luni. A plecat în Italia mai întâi Vasile, muncind la început la negru, în timp ce Valentina avea grijă să susțină și în locul lui examenele. Întorcându-se în Moldova, pentru ultimele pregătiri de nuntă, Vasile a mers si la un examen în formă scrisă. Din cauza că Vasile nu știa mai nimic, viitoarea lui soție a fost nevoită să semneze lucrarea ei cu numele lui. În felul acesta Vasile a trecut examenul și a putut să se întoarcă liniștit în Iatalia. Iar Valentina a susținut examenul la restanțe. Astfel, spun ei, au reusit să economisească 40-50 euro, bani pe care ar fi trebuit să-i dea șpagă, în cazul în care s-ar fi aflat peste hotare.

Decanii neagă ....

Mai mulți decani de la ULIM, USEM, Universitatea Pedagogică “Ion Creangă” și UCCM, pe care i-am solicitat să se pronunțe asupra subiectului, au negat, aproape tras la indigo, că la facultățile unde activează ar avea loc asemenea cazuri. “Studenții ne cer de multe ori să le permitem să susțină examenele înainte de termen, ca să plece pe vară la lucru peste hotare”, a declarat Anatolie Donciu, decanul Facultății de drept, USEM. Motivul invocat este că vor să plece la muncă în străinătate, pentru că nu au cu ce achita taxa de studii pentru anul următor.”, susține decanul, dar ține să precizeze că fiecare caz este analizat în mod individual și, dacă se constată că părinții studentului au o situație materială bună și sunt capabili să-i achite taxa, atunci cererea nu este acceptată. “De cele mai multe ori, studenții sunt cei care inițiază un act de corupție, iar la un salariu mizer pe care îl are un profesor universitar, vă puteți da seama că probabilitatea că acesta va accepta mita este destul de înaltă”, mi-a explicat Ala Mîndîcanu, decanul Facultății de Jurnalism și Comunicare publică, ULIM, președintele Comitetului de etică.

Profesorii preferă să nu discute

Am găsit-o și pe profesoara despre care mi-a vorbit Mariana. Dânsa nu a vrut să-și amintească detalii despre cazul studentului care scria pentru altcineva, menționând că nu este ea persoana indicată care să vorbească dacă există sau nu cazuri în care studenții aflați la lucru peste hotare ar promova în țară sesiunile contra cost.

Organele de drept nu au sesizări…

Reprezentanții serviciilor de presă ale CCCEC și MAI mi-au spus că instituțiile date nu au investigat cazuri în care persoane, aflate în afara țării, ar plăti șpagă pentru a promova sesiunile. Motivul este că astfel de cazuri nu sunt reclamate la organele de drept. Concomitent ei au admis că fenomenul există, însă este greu de contracarat. La Procuratura Generală mi s-a spus că fenomenul “sufletelor moarte” s-a răspândit și în sistemul învățământului superior din republică. În anul 2007, procurorii au stabilit că șefi de catedră și prodecani de la Universitatea Pedagogică “I.Creangă”, aveau grijă ca odraslele lor, aflate de facto, la muncă în afara țării, să-și facă studiile la această instituție. “Procurorii au obținut, în modul stabilit de lege, suficiente probe care dovedesc că în perioada 1999-2001, la Universtitate, au fost înmatriculate persoanele V.I. Și E.L, care, în toată perioada studiilor și chiar la exemenele de stat nu s-au aflat în Moldova, dar au primit note în borderouri și în carnetele de note”, a declarat Maria Vieru, ofițer de presă în cadrul PG. Aceasta se făcea, potrivit sursei citate, cu aportul prodecanului unei facultăți și ai unor șefi de catedre. Cazul dat este investigat de Procuratura Anticorupție.

Toleranță de intolerat

“Una din explicațiile posibile ale numărului mic de adresări ale cetățenilor la organele de drept pentru a comunica despre cazurile de corupție este nivelul sporit de toleranță față de manifestările de corupție la care participă sau despre care cunosc”, se arată în raportul “Apelul cetățenilor la linia fierbinte anticoruptie”, realizat de Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC). Studenții care au sunat la linia fierbinte a CAPC în perioada 1 iunie 2007 – 29 februarie 2008 pentru a reclama pretinderea sumelor de bani de către profesori pentru susținerea examenelor, nu au dorit să colaboreze din frica de a nu fi persecutați de colegii profesorului corupt, a menționat Cristina Cojocaru, coordonator de proiect. “Deși studenții au sunat înainte de sesiune, după susținerea examenelor pentru care au fost nevoiți să dea șpagă, interesul pentru colaborare a dispărut”, a precizat Cristina Cojocaru.

“Corupția în istituțiile de învățământ superior are, pe an ce trecere, un caracter subtil și este din ce în ce mai greu de depistat, fiind susținută de scheme și mecanisme bine puse la punct”, susține Vadim Bistrinciuc, directorul Centrului Național pentru Transparență și Drepturile Omului. Potrivit lui, cei care oferă sau primesc mită, apelează la intermediari, care fie că este un absolvent al facultății, medicul, portarul, fiul unui profesor sau al unei persoane sus-puse. Mai grav e că populația tolerează corupția și acceptă să dea mită pentru promovarea examenelor, deși pentru a face acești bani trebuie să lucreze din greu, a opiniat sursa citată.

Peste 10 mil de euro șpagă

Pentru a afla ce sume de bani se oferă drept mită de către studenții care muncesc peste hotare, dar sunt înscriși la o instituție de învățământ superior din Moldova, i-am solicitat părerea analistului economic Veceaslav Ioniță. “Conform teorii grupului, cu certitudine, 10% dintre numarul total de studenți nu frecventează orele de curs, în mare parte pentru că muncesc peste hotare și sunt cei care nu pot să nu dea mită pentru toate examenele”, susține analistul economic. Daca e sa luăm în calcul că în anul de studii 2007-2008 au fost înmatriculați 122,9 mii de studenți, dintre care 35,3% sunt studenți la frecvență redusă, adică 43,3 mii de persoane. Prin urmare, în jur de 4,3 mii de studenți ar susține sesiunile contra șpagă. Mărimea șpăgii ajunge însă la cifre înspăimântătoare. Conform informațiilor pe care le deținem, o sesiune costă în mediu 300 euro. Timp de 4 ani, atât durează studiile la frecvență redusă, aceștia au de susținut 8 sesiuni, deci conform unui calcul simplu deducem că un student cheltuie doar pentru șpagă în jur de 2400 euro, iar mita dată de cei 4,3 mii de studenți, care s-ar afla la muncă în afara Moldovei, potrivit calculelor făcute de Veaceslav Ioniță, ar ajunge la suma de 10,3 mil de euro. În final, am constatat că, per total, în buzunarul profesorilor și al complicilor lor, de la acești studenți, pe perioada studiilor, se scurg peste 10 mil de euro (!). Pe an ar fi cel puțin 2 mil de euro.

Un sondaj realizat de către grupul de inițiativa anticorupție „Studentul Incorruptus” atestă că în perioada anilor 2000-2004, în instituțiile de învățământ superior din Moldova s-a dat mită în valoare de circa 50 mln lei. 30 mii de respondenți au recunoscut că au plătit mită de la 2 la 10 examene, pentru a lua o notă pozitivă, iar 4 mii au recunoscut că au plătit la fiecare examen. Sondajul a fost organizat în 10 instituții de învățământ superior din Chișinău, Bălți și Cahul. In ultimii patru ani nu a mai fost realizat vreun studiu similar. Mircea Eșanu, președintele grupului de inițiativă, consideră că starea lucrurilor nu s-a schimbat substanțial în acești ani. “Efortul cumulat al societății civile, conducerii universităților, Ministerului Educației și ale altor organe abilitate cu prevenirea și combaterea corupție nu sunt suficiente, fiind, la o etapă incipientă”, precizează Mircea Eșanu.

Cornelia Cozonac, directorul Centrului de Investigații Jurnalistice (CIN), este de părere că organele de drept nu au suficientă voință pentru a dezrădăcina fenomenul șpăgii în învâțământul superior. “Cazurile în care se dă mită pentru sesiuni sunt dificil de depistat, pentru că părțile implicate sunt cele interesate și niciuna din ele nu va reclama cazul organelor de drept. Pe de o parte este tânărul care vrea să obțină cu orice preț o diplomă, nu contează dacă are sau nu cunoștințe, iar pe de altă parte sunt intermediarul și profesorul care se aleg cu o sumă bună de bani, fără a depune eforturi. Organele de drept dispun de un sistem informativ performant privind intrările și ieșirile persoanelor din țară și pot să verifice dacă studenții, mai ales cei de la secțiile fără frecvență, se aflau sau nu în țară în perioada sesiunilor. În cadrul unor astfel de verificări vor putea fi depistați profesorii care iau șpagă, pentru că în borderouri este indicată data când studenții au luat note și numele profesorului care a pus notele. În acest mod, cred, poate fi depănat încetul cu încetul ghemul corupției în instituțiile de învățământ superior din Moldova”, susține directorul CIN.

Acest articol a fost scris cu susținerea Academiei pentru Dezvoltare Educațională (AED) și cu suportul tehnic din partea IREX, în cadrul Programului Consolidarea Capacității de Monitoring a Societății Civile în Republica Moldova (CCMSCM), desfășurat în baza acordului de cooperare cu Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Programul CCMSCM este finanțat de Corporația Provocările Mileniului (MCC) și administrat de Agenția Statelor Unite Pentru Dezvoltare Internațională (USAID), în cadrul Planului Preliminar de țară al R. Moldova (PPț). Opiniile exprimate aparțin autorului și nu reflectă în mod necesar cele ale AED, IREX, USAID sau MCC.