Inimi de bovină, haine, încălțăminte, articole monumentale, electrocasnice, alte mărfuri de larg consum, importate din Turcia, Italia, Polonia sau Spania, ajungeau în R. Moldova, timp de 2 ani, în perioada 2006-2008, fiind însoțite de acte false, în care valoarea și cantitatea încărcăturilor erau diminuate. În consecință, taxele vamale, acumulate la buget, erau reduse substanțial. Sărăcirea bugetului, se pare, era direct proporțională cu îmbogățirea vameșilor și a unor agenți economici, care, potrivit CCCEC, reușiseră să elaboreze o schemă criminală ce le-a permis introducerea în R. Moldova a unor cantități mari de mărfuri de larg consum în valoare totală de 27 mil. de lei.

Pentru prima dată, această schemă a fost dezvăluită în octombrie 2008 de către ex-directorul CCCEC, Sergiu Pușcuță. El anunța că „12 lucrători vamali, cu funcții administrative de divers nivel, au fost eliberați din organele vamale. Funcționarii sunt bănuiți, iar doi deja au fost puși sub învinuire pentru implicare directă și participare activă la tăinuirea unor cazuri de contrabandă ce au adus statului prejudicii de peste 5 mil. de lei, cifra crescând pe parcursul examinării altor episoade”. Pușcuță mai anunța că investigațiile demaraseră în mai 2008, între timp devenind clar că shemele asigurau „intrarea în Moldova a mașinilor de tonaj și introducerea tainică a mărfurilor, prin crearea condițiilor de eludare a posturilor vamale, declararea valorii diminuate a mărfii în vamă, comunicarea cu rea-voință despre alt gen de marfă importat”. 

Dosarul inimilor de bovină

Potrivit lui Pușcuță, la 29 mai 2008, la postul vamal Giurgiulești-Galați, ofițerii CCCEC au documentat trecerea frontierei R. Moldova de un autocamion “Renault” cu remorcă, având numere de înmatriculare poloneze. Camionul era încărcat cu 20 de tone de inimi de bovină, importate din Polonia la preț de 1,10 USD per kg, valoarea totală a cărnii constituind 217 mii de lei. Mașina traversase frontiera evitând controlul vamal și achitarea taxei pentru import. Pușcuță numise câțiva colaboratori vamali, printre care Oleg Afatarlî, șef al secției tranzacții economice a Postului vamal Cahul-Oancea, și Veaceslav Sandu, inspector vamal la postul vamal Giurgiulești-Galați.

Mașina cu inimi de bovină a fost reținută la un depozit din Chișinău, fiind identificate și persoanele cărora le era destinată marfa. CCCEC anunțase că a identificat o grupare organizată care utiliza societăți fantome și companii off-shore pentru atribuirea unui aspect legal schemelor frauduloase. S-a constatat atunci că recompensele transmise vameșilor pentru fraudarea unei singure încărcături variau între 3000 și 10 000 USD.

Pușcuță a plătit cu demisia

La o lună după deconspirarea acestor scheme, pe 19 noiembrie 2008, Sergiu Pușcuță a fost demis din funcție, după care, despre dosarul vameșilor nu s-a mai auzit nimic timp de 2 ani. Mai multe voci „din umbră” afirmau că directorul CCCEC ar fi plătit cu funcția anume din cauza deconspirării  acelor scheme, sau, mai bine zis, din cauza intereselor din jurul afacerilor cu vameși corupți, firme fantomă și mărfuri de contrabandă. Numirea, peste o săptămână, în funcția de director CCCEC a ex-directorului SIS, Sergiu Burduja, nu a adus nimic nou în acest caz, tăcerea planând peste dosar pănă la 24 decembrie 2009, când CCCEC a anunțat că a finalizat urmărirea penală în care sunt vizați 19 colaboratori vamali, puși sub învinuire pentru comiterea unor infracțiuni, inclusiv de contrabandă, spălare de bani și complicitate la crearea unor organizații criminale.

și peste doi ani de la demararea anchetei, CCCEC declara că a documentat aceleași 100 de cazuri și că ar fi existat 3 grupuri criminale, în cadrul a trei Birouri Vamale, care substituiau facturile comerciale reale, eliberate de exportatorii străini, cu acte false, utilizând datele a 15 firme delicvente (SRL "Redser-Grup", SRL "Har-Lux", SRL "Dalaero", SRL "Retard-Grup", SRL "Slancom-Grup", SRL "Cramet-Com", SRL "Chirnir-Com", SRL "Orion", SRL "Aras-Comtrans") și facilitând intrarea în R. Moldova a unor cantități mari de mărfuri și produse în lipsa unui control fizic, a unor declarații depuse la Autoritatea Vamală și fără achitarea taxelor de import.

CCCEC constatase că trei colaboratori din cadrul aparatului central al Serviciului Vamal (SVM),  care în 2006-2008 dețineau funcții de specialist al Secției supravegherea valorii în vamă, audit operațional, inspector superior al Secției fraude vamale, ulterior șef Sector investigații operative al Secției intervenții operative, erau implicați în activități de contrabandă.

Lipsa probelor concludente și pertinente

Cazul celor 19 vameși, mediatizat intens la sfârșitul anului 2009, părea să fie exemplul cel mai concludent de combatere a corupției din Serviciul Vamal. Ce a fost de fapt? Dosarul vameșilor se află în prezent la Procuratura Anticorupție. Procurorul Adrian Popenco a confirmat cele relatate de CCCEC, precizând că, după inițierea urmăririi penale, câțiva vameși s-au aflat în arest preventiv, după care instanța de judecată a permis cercetarea lor în stare de libertate. Potrivit lui Popenco, procurorii au cerut SVM suspendarea din funcție a vameșilor cercetați penal. „Acum se efectuează acțiuni de urmărire penală pentru a stabili circumstanțele infracțiunii. Sunt acumulate probe care ar permite asigurarea reparării prejudiciului cauzat de infracțiune.” Procuratura Anticorupție nu a estimat de cât timp ar mai avea nevoie pentru a încheia investigațiile. 

Solicitat printr-un demers oficial, directorul SVM, Tudor Balițchi, ne-a readresat la CCCEC, refuzând să răspundă la întrebările ZdG legate de activitatea anterioară și curentă a vameșilor cercetați penal. Balițchi a refuzat să dezvăluie dacă a existat sau nu o anchetă internă în cazul  vameșilor cercetați și ce a demonstrat ea. Potrivit unor surse din cadrul SVM, reticența noului director ar putea fi legată de faptul că unii colaboratori vamali din așa-zisul grup criminal identificat de CCCEC, după ce au fost suspendați din funcții, fiind investigați în cadrul dosarului de contrabandă, au fost restabiliți prin decizii definitive ale Curții Supreme de Justiție (CSJ). Astfel, la 1 aprilie 2009, CSJ a pronunțat o decizie irevocabilă privind restabilirea în funcție a lui Eugeniu Gorea, care contestase în instanță decizia SVM din 14 iulie 2008, prin care fusese disponibilizat. Gorea a cerut restabilirea sa în funcție și încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă. Potrivit dosarului, Gorea fusese disponibilizat în temeiul unei sesizări a Procuraturii Generale (PG), înaintată în legătură cu intentarea, la 30 iunie 2008, de către CCCEC, a cauzei penale nr. 2008036486, în care se invoca faptul că, în 2006-2008, un grup de agenți economici au transportat peste frontiera R. Moldova mărfuri și produse în proporții deosebit de mari cu folosirea frauduloasă a documentelor. Se spunea în actele procurorilor că „săvârșirea de către acești agenți economici a infracțiunilor de contrabandă a fost facilitată de colaboratori SVM, printre care și Gorea”. Din conținutul ordinului rezultă că, la baza concedierii, a stat sesizarea PG nr. 01-GA-11/08-40283 din 11 iulie 2008, care spunea că urmărirea penală este întemeiată pe informația potrivit căreia, în   2006-2008, unii colaboratori vamali, printre care și Gorea, folosindu-se de situația de serviciu, au favorizat trecerea peste frontiera R. Moldova, prin contrabandă, a mărfurilor în proporții deosebit de mari și în mod repetat de către agenții economici, în special, în cazul intimatului, următoarele firme: SRL „Har-Lux”, SRL „Dalaero”, SRL „Retard Grup”, SRL „Cramet-Com” și SRL „Redser Grup” (n.r. Anume aceste firme fusese anunțate de CCCEC atunci când comunicase despre gruparea celor 19 vameși.) Gorea a respins acuzațiile, iar din decizia CSJ aflăm că, înainte de concediere, SVM nu a efectuat o anchetă internă, care ar fi demonstrat culpabilitatea acestui colaborator.

În urma verificării datelor din dosar, CSJ a specificat că în cadrul cercetării judiciare nu și-au găsit confirmare argumentele recurentului precum că intimatul a încălcat grav disciplina de serviciu în organul vamal cu încălcarea legislației vamale. Instanța a confirmat că au lipsit probe concludente și pertinente care ar stabili faptul favorizării de către Gorea la trecerea bunurilor în proporții deosebit de mari și în repetate rânduri peste frontieră de către agenții economici indicați în sesizarea PG. 
I-am căutat și pe ceilalți vameși, despre care CCCEC anunțase că ar fi făcut parte din gruparea respectivă. Direcția personal a Biroului Vamal Cahul ne-a informat că Oleg Afatarlî nu mai lucrează, fiind cercetat într-un dosar de contrabandă. „El nu se mai află în R. Moldova”, ne-au spus angajați ai Serviciului personal. Procurorul Popenco ne-a confirmat că Afatarlî „este fugar, fiind dat în căutare internațională”.

Veaceslav Sandu, inspector vamal la postul vamal Giurgiulești-Galați, numele căruia fusese făcut public, acum doi ani, de directorul CCCEC, Sergiu Pușcuță, în contextul importurilor inimilor de bovine, continuă să fie „suspendat din funcție”. Acesta ne-a spus că în dosar lipsesc probele și că este cercetat pe nedrept. „Nu am avut nicio treabă, am nimerit întâmplător în acest dosar. Au fost interesele altcuiva”, afirmă Sandu, precizând că o decizie în acest dosar e puțin probabilă, „din lipsa probelor”.

Raport internațional respins de SVM

Am încercat să suplinim refuzul directorului SVM de a ne comunica date referitoare la dosarul celor 19 vameși, dar și despre corupția din sistem, cu informații din cadrul Raportului privind evaluarea SVM „Reforma cadrului de reglementare a activității de întreprinzător și a administrării fiscale în Moldova”, efectuat de două importante organizații internaționale. Deși Raportul nu a fost făcut public de autorități, pe motiv că ar conține „abordări tendențioase”, ZdG a intrat în posesia unor capitole integrale din acest studiu, elaborat în 2009.

În Raport este estimat impactul economic al corupției din SVM asupra bugetului național.  „Pierderile de pe urma corupției se reflectă în venituri reduse din plata taxelor vamale și a TVA și creșterea prețurilor în afaceri, datorită întârzierilor de la frontieră și a duratei devamărilor din interior”, se spune în document, precizându-se că majoritatea cazurilor de corupție au loc prin subestimarea bunurilor declarate la vamă.

Raportorii amintesc câteva dintre acțiunile întreprinse la vame în scopul combaterii corupției: ghișeu unic, dispunerea neîntârziată a unui funcționar vamal, plata taxelor prin transfer bancar, uniforme fără buzunare sau interzicerea telefoanelor mobile la locul de muncă al vameșilor. Acestea, însă, au avut efecte neînsemnate, deoarece colaboratorii vamali au găsit întotdeauna remedii de „alternativă”. Deseori, potrivit raportorilor, colaboratorii vamali utilizează serviciile brokerilor, dispuși să gestioneze toți banii colectați sub formă de mită în pauza de masă sau la sfârșitul zilei. „Ofițerilor SVM le-au fost interzise telefoanele mobile la serviciu, pentru a preveni comunicarea care ar înlesni corupția. Mulți ofițeri și-au schimbat aparatele și numerele de telefon, pentru a duce la sfârșit activitatea corupțională”, se spune în Raport. 

Potrivit studiului, taxele neoficiale, foarte mari, la angajarea la muncă în SVM motivează corupția. „Mita pentru slujbă e mai mare decât salariul”, apreciază Raportul. Reducerea importurilor de asemenea forțează mâna angajaților vamali ca „să inventeze scheme noi de coruptie”. În aceste condiții, „ofițerii SVM pot obține prin corupție vreo 5 mii de lei pe zi”. „Ziua e fără spor dacă ofițerii vamali nu au obținut cel putin 5000 de lei mită”, constată experții. În Raport este prezentată o schemă care demonstrează modul în care, de obicei, este distribuită mita. Suma de 1000 de euro este repartizată în felul următor: șef SVM regional – 50%, șef oficiu SVM – 10 %, supervizorul turei SVM – 10%, serviciul economic – 15 %, inspectorul de linie al SVM – 15%.

Luni și joi, ofițerii SVM primesc în jur de 1000 de euro mită, sâmbătă, câte 100 de euro, iar în celelalte zile, aproximativ câte 300 de euro. Unul dintre obstacolele în fața corupției pare a fi poliția, care a devenit geloasă pe ușurința cu care vameșii colectează mita. Astfel, posturile au fost suplinite cu polițiști anume în zilele de luni și joi, pentru a prelua o parte din banii colectați de către vameși. Brokerii sunt parte integrantă a unui lanț de corupție. Ei sunt un fel de filtru între SVM și importatori. Filtrul creează senzația de „securitate” în procesul de descoperire a corupției, deși toți știu că corupția e la ea acasă acolo. Ofițerii SVM au relații, uneori familiare, cu brokerii, pentru a camufla corupția.

Veniturile bugetare ar putea crește cu 1/3

Autorii Raportului calculează că veniturile bugetare ale R. Moldova ar putea crește cu 25-30% dacă nu ar exista corupție în sistemul vamal, și asta în condițiile în care 70% din acumulările la buget le constituie taxele vamale și plățile TVA. Pierderile de pe urma corupției se reflectă în venituri reduse din plata taxelor vamale și a TVA și creșterea prețurilor în afaceri, din cauza întârzierilor de la frontieră și a duratei devamărilor din interior.

În cadrul SVM sunt circa 1800 de angajați, 160 – în Aparatul Central. Importurile și exporturile sunt supravegheate la 104 puncte de trecere a frontierei din cadrul a 8 birouri vamale. În fiecare an sunt efectuate circa 500 000 operațiuni vamale, 2000 de declarații vamale sunt prelucrate în fiecare zi, acest lucru semnifică circa 250 de declarații vamale pe oră. Anual, potrivit statisticilor oficiale, sistematizate de ASICYDA Word, sunt efectuate circa 900 mii de tranzacții vamale. În spatele acestor cifre sunt oameni mai mulți dintre care, potrivit datelor privind percepția corupției în sistemul vamal, și-au făcut din meserie un business profitabil. Pe de altă parte, corupția pare „avantajoasă” și pentru oamenii de afaceri, deoarece taxele ilicite sunt mai mici în raport cu cele oficiale. În aceste condiții, tăcerea directorului SVM e mai mult decât suspectă, iar o eventuală condamnare a primei rețele criminale, după cum o calificase CCCEC, pare un joc iluzionist. 

 Investigația a fost realizată în cadrul Campaniei "Jurnaliștii împotriva corupției", derulată de Centrul de Investigații Jurnalistice, cu suportul PNUD Moldova și National Endowment for Democracy.