Odată ce ajung în închisorile din Republica Moldova, cei mai mulți deținuți sunt privați nu doar de libertate, dar și de dreptul la servicii medicale. Astfel, unii își pierd sănătatea și chiar viața între pereții închisorilor. Asta deoarece majoritatea penitenciarelor din țara noastră nu dispun de medici, iar internarea în spitale se face doar în cazurile extrem de grave. În timp ce experții afirmă că în raport cu aceste persoane se admit încălcări grave, reprezentanții sistemului penitenciar spun că deținuții au parte de tratament în condiții bune.

Cu stoma în spital

Vlad Antonișen este singurul copil al unei familii de profesori din Tiraspol. În 2016, pe când avea 22 de ani, tânărul a fost încătușat, fiind învinuit de comiterea unui jaf în Chișinău. Părinții lui Vlad susțin că fiul lor este nevinovat, deoarece acesta avea o situaţie materială bună și nu ar fi avut motive să comită o astfel de infracţiune. El ar fi împrumutat automobilul său unui vecin, care ar fi comis jaful.

Antonișen a fost condamnat la opt ani de detenție. În decembrie 2018, după ce Curtea Supremă de Justiție a menținut sentința, Vlad a încercat să se sinucidă și a băut acid de la acumulatoare. El şi-a explicat fapta prin faptul că i-a fost zdrobită ultima speranță de a-și demonstra nevinovăția.

Tănărul a rămas în viață ca prin miracol, însă a suferit arsuri la esofag și acum nu poate să mănânce, fiind hrănit prin stomă. Deținutul are nevoie de o operație urgentă și îngrijiri speciale, potrivit mamei sale. Femeia afirmă că Antonișen ar trebui consultat de urgență de un psihiatru, deoarece ar suferi din cauza unei depresii profunde.

Vlad Antonișen a fost deținut o perioadă în Penitenciarul nr.16, apoi a fost transportat în Penitenciarul nr.9, cu stoma după el, într-o celulă cu mai mulți deținuți. Larisa Antonișen face naveta de câteva ori pe săptămână la Pruncul pentru a-și aproviziona fiul cu produsele alimentare de care acesta are nevoie. Femeia a fost pusă în situația să angajeze un medic psihiatru pe care să-l convingă să meargă în penitenciar pentru a evalua starea de sănătate a fiului ei. ,,Mă lovesc de sistemul birocratic ca de un zid imens. Mă tem că fiul meu nu va rezista. Ajutați-mă să-l salvez”, ne-a spus femeia.

VIDEO: Interviu cu mama lui Vlad Antonișen 

Avocații lui Antonișen au încerca să pună pe rol eliberarea tânărului pe motiv de boală înainte de termen, dar administrația Penitenciarului nr.16 le-a respins demersul.

Declarat narcoman fără ca să consume droguri

Andrei I., un tânăr din Chișinău, aflat la evidența psihiatrului cu schizofrenie paronoidă, a ajuns în Penitenciarul nr.13 în primăvara anului 2018. Tânărul, în vârstă de 21 de ani, a fost reținut pentru ultragierea şi opunerea rezistenţei faţă de colaboratorii poliţiei care au fost sesizați de vecini, pe motiv că bărbatul ar fi făcut zgomot în casă. Trei poliţişti ar fi încercat să intre în apartament şi să-i întocmească tânărului un proces verbal, însă acesta nu le-a permis şi i-ar fi ameninţat cu o umbrelă pentru a-i scoate din casă.

În loc să i se acorde ajutorul necesar, Andrei a fost plasat într-o celulă cu mai mulți deținuți periculoși care l-au violat și l-au torturat, stingând țigările de mâinile lui. Avocații au avut nevoie de trei luni pentru a-l scoate pe Andrei din Penitenciarul nr.13 și a-l plasa într-o instituție medicală specializată.

A decedat fără să-și revină din comă diabetică

Un alt caz la fel de grav este cel al lui Serghei Zabolotnîi din Bălți. Acesta a decedat la vârsta de 22 de ani în Penitenciarul nr.16. Tânărul suferea de diabet și nu avea la dispoziție medicamentele necesare. Serghei a fost transferat în Penitenciarul nr.16 când starea sa de sănătate se agravase complet. Mama tânărului susține că fiind în spital, fiului ei nu i-au fost administrate alte preparate decât insulina, deși starea lui se agrava de la o zi la alta. În cele din urmă, deținutul a intrat în comă diabetică și nu și-a mai revenit. „Dacă îi acordau asistența medicală cuvenită, fiul meu ar fi trăit. Ei mi l-au omorât”, ne-a declarat mama.

VIDEO: Mama lui Serghe Zabolotnîi își deplânge fiul

A ieșit din penitenciar cu hepatită

Condițiile de detenție sunt motivul pentr care Maria Olaru protestează de câțiva ani, aproape zilnic, la diferite instituții ale statului. De una singură sau alături de 2-3 susținători, femeia reușește să organizeze uneori și câte 3-4 proteste într-o zi.

Motivul pentru care a ales să îşi spună nemulţumirea în public este legat tot de tratamentul de care a avut parte în sistemul penitenciar. În primăvara anului 2018, Maria Olaru a stat 25 de zile în detenție, mai întâi în Penitenciarul nr.13, apoi în Penitenciarul nr.16. Judecătoria Chișinău a condamnat-o la un an și șase luni de închisoare pentru că ar fi bătut un polițist. Femeia a fost lăsată să plece din sala de judecată, fiind încarcerată peste o lună. A fost eliberată peste 25 de zile de către Curtea de Apel Chișinău care a decis suspendarea executării pedepsei.

Maria Olaru se afla la evidența medicului cu o maladie a sângelui, iar pentru că nu a administrat medicamentele necesare, fiind încarcerată, starea ei de sănătate s-a înrăutățit. „Le spuneam că mă simt rău, iar ei îmi dădeau pastile ca să dorm”, își amintește Maria.

 

 

După eliberare, starea de sănătate a Mariei Olaru s-a înrăutățit. Femeia afirmă că tot acolo a contactat hepatita C, iar când a ieșit al libertate avea mai multe afecţiuni, inclusiv pneumonie. „Nu pot să iert ce au făcut cu mine. Nu destul că am fost condamnată fiind nevinovată, dar am rămas bolnavă, nu pot să muncesc ca să mă întrețin. Dar voi protesta cu orice ocazie, contra corupției în justiție și în celelalte instituții ale statului”, ne-a spus activista.

VIDEO: Maria Olaru povestește despre cele 25 de zile de închisoare

Cazul „mai fericit” al lui Serghei Cosovan

Serghei Cosovan, ex-directorul Pieței Curcubeu din centrul Capitalei, fost membru de partid și sponsor al formațiunii politice Partidul Nostru, a fost încătușat în octombrie 2017, ulterior fiind condamnat la șase ani de detenție pentru escrocherie.

În noiembrie 2019, Cosovan a fost eliberat din detenție pe motiv că suferă de o boală incurabilă, ciroză hepatică în fază terminală, și doar un transplant de ficat îl mai poate ajuta. Dosarul depus de Administrația Națională a Penitenciarelor în care se solicita eliberarea lui Cosovan a fost pe rol în instanță timp de aproape 9 luni.

Avocați lui Cosovan, inclusiv și cei de la Promo-Lex, au depus eforturi considerabile pentru a determina Autoritatea Națională a Penitenciarelor să transmită în instanță dosarului lui Cosovan privind elberarea acestuia înainte de termen pe motiv de boală și s-au adresat la CEDO. La 29 martie 2018, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a comunicat în regim de urgență plângerea lui Serghei Cosovan și Serghei Cosovan în perioada aflării în detențiecerut Guvernului de la Chișinău să prezinte în mod prioritar observațiile sale față de plângerea respectivă.

VIDEO: Serghei Cosovan în instanță

De ce a murit Andrei Brăguță

Cazul lui Andrei Brăguță, tânărul din Bălți care a decedat în Penitenciarul nr.16 la 11 zile de la încarcerare, a scos la suprafață mai multe lacune ale sistemului. Presa a scris cu lux de amănunte despre procuror, judecător, polițiști, deținuții care l-au torturat. Mai puțin s-a scris însă despre rolul medicilor din penitenciare.

Expertiza medico-legală a constatat că decesul lui Brăguță a survenit în urma unei pneumonii purulente pe care a contaminat-o în penitenciar. Dacă boala ar fi fost diagnosticată corect și s-ar fi aplicat tratamentul necesar, Andrei Brăguță ar fi rămas în viață. Din imaginile video pe care le avem se vede cum Brăguță este ,,internat” în Penitenciarul 16, adus de doi deținuți și lăsat să zacă la podea. Pacientul care era în stare gravă este văzut și tratat cu indiferență de către gardieni, dar și de medic. Apoi deținuții revin și îl duc în secția de psihiatrie.

VIDEO: Andrei Brăguță, adus viu, apoi scos mort din Penitenciarul nr.16

În cazul decesului lui Brăguță au fost intentate trei dosare penale, în unul dintre acestea fiind învinuiți de neglijență în serviciu doi medici de la Penitenciarul nr.16. Deși se află pe rol de mai bine de un an, pronunțarea sentinței nu pare să fie aproape.

Fiecare al doilea deținut este bolnav

În Republica Moldova sunt 20 de instituții penitenciare în care își ispășesc pedeapsa sau se află în arest preventiv circa 6.700 de persoane. În cadrul sistemului există și un penitenciar specializat pe servicii medicale, penitenciarul nr.16 din Pruncul, unde se află internați în jur de 200 de deținuți cu diferite maladii.

Statisticile arată că cele mai frecvente afecțiuni în rândurile deținuților sunt bolile sistemului digestiv, tulburările mintale și patologiile sistemului respirator. Astfel, doar în 2019 printre deținuți au fost înregistrate 3171 de cazuri de îmbolnăviri ale sistemului gastrointestinal, 3094 de cazuri de tulburări mintale și 1843 de patologii ale sistemului respirator.

Astfel, potrivit statisticilor, fiecare al doilea deținut are probleme cu sistemul gastrointestinal sau probleme psihice.

Doar în 2019, în penitenciare au decedat 36 de deținuți, indicator în creștere cu 19,44% comparativ cu anul 2018. Zece decese au fost provocate de bolilile sistemului cardiovascular, 9 deținuți s-au sinucis, iar alții 6 au decedat din cauza cancerului.

Spitalul-penitenciar, neacreditat ca instituție medicală

Cazurile în care oamenii îşi pierd definitiv sănătatea atâta timp cât se află în detenţie se datorează, în primul rând, lipsei unei infrastructuri care să asigure serviciile medicale. La Penitenciarul nr.16 din Pruncul  sunt internați deținuții care suferă de diverse maladii, inclusiv femei, mame cu copii până la 3 ani, bărbați și minori. Prin ordinul Ministrului Justiției nr. 1159 din 19.12.2017, cu privire la aprobarea numărului maxim de persoane admis pentru deţinere în penitenciare, capacitatea instituției este de 462 locuri.

În instituție sunt mai multe secții - de boli interne, chirurgie, boli infecțioase, psihoneurologie, ftiziologie, reanimare, diagnostic etc.

Internarea în acest penitenciar se face doar printr-un ordin emis de către directorul Administrației Naționale a Penitenciarelor, în baza unui demers a personalului medical din penitenciarul în care își ispășește pedeapsa deținutul bolnav.

Chiar dacă deţinuţii vin aici să se trateze, Penitenciarul nr.16 nu se deosebește aproape cu nimic de celelalte închisori – aceleași celule cu uși din metal cu zăvoare grele, aceleași ferestre cu zăbrele, doar că există săli de proceduri, aparataj medical, o sală de operație, iar pe coridoare poate fi văzută câte o persoană în halat alb. În celulele - saloane pe care le-am vizitat persista un miros greu de tutun.

Potrivit Raportului Consiliului pentru prevenirea torturii, Penitencniarul nr.16 se confruntă cu un deficit mare de dispozitive medicale, iar puținele echipamente de care dispune sunt vechi și aproape nefuncționale. În 2018, o misiune religioasă a donat Penitenciarului un defibrilator, un ultrasonograf și un fotoliu ginecologic. Dacă primele două dispozitive au început să fie folosite, fotoliul ginecologic nu a fost instalat pe motiv că nu ar axista spațiul necesar.

Pe lângă toate acestea, instituția se confruntă cu un deficit de personal medical, inclusiv circa 40% din locuri vacante sunt pentru medici.

Ca și în celelalte închisori, și în Penitenciarul nr.16 sunt angajați deținuți, unii și în funcția de infirmieri, unii având chiar posibilitatea să asiste la procedurile medicale aplicate altor deținuți.

Singurul spital din sistemul penitenciar nu deține autorizarea sanitară și nu este acreditat ca instituție medicală, deşi administrația sistemului penitenciar încearcă de mai mult timp să obțină acest document. Ca să se apropie de standardele pe care trebuie să le întrunească, în instituţie au început reparații capitale. Oricum, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale este rezervat față de penitenciarul-spital, invocând mai multe neajunsuri, cum ar fi respectarea regimului sanitar-epidemiologic, spațiul din celulele-saloane sau lipsa personalului calificat.

Din cauza lipsei personalului calificat și a dispozitivelor medicale necesare, în ultimii ani instituțiile penitenciare apelează tot mai des la spitalele obişnuite. Astfel, numai pe parcursul anului 2018 au fost investigați în cadrul instituțiilor medico-sanitare 626 deținuți, cu 331 mai mult faţă de 2017. Pe parcursul anilor 2015-2018, numărul de investigații realizate în instituțiile medicale din afara sistemului penitenciar s-a dublat.

În acest scop, Administrația Națională a Penitenciarelor a semnat mai multe contracte cu diferite spitale. Deținuții nu dețin polițe de asigurare, iar achitarea serviciilor spitalicești se face din contul bugetului Administrației Naționale a Penitenciarelor. Pentru asigurarea asistenţei medicale calificate persoanelor deţinute conducerea sistemului penitenciar a încheiat în 2019 contracte cu 16 instituţii medico-sanitare publice în valoare totală de 2,647 mln lei. În 2015, suma alocată pentru contractele de spitalizare a deținuților a fost de 585, 8 mii de lei.

Lipsiți de dreptul de a se bucura de libertate în ultimele zile de viață

Deținuții cu maladii grave, incompatibile cu viața, au dreptul de a fi eliberați de executarea pedepsei. Procedura este prevăzută de Regulamentul cu privire la modul de prezentare a condamnaţilor grav bolnavi pentru eliberarea de la executarea pedepsei, aprobat prin ordinul Ministrului Justiției nr.331 din 6 septembrie 2006. Potrivit documentului, Penitenciarul nr.16 este singura instituție abilitată cu selectarea și prezentarea dosarelor deținuților grav bolnavi pentru examinare Comisiei Medicale Speciale a Direcției Medicale din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Procedura este anevoioasă și durează luni și uneori chiar ani, iar deținuții grav bolnavi nu mai ajung în libertate și mor în închisoare.

În anul 2018, în instanţa de judecată au fost înaintate dosarele a 12 persoane grav bolnave, 6 deţinuți au fost eliberaţi, 3 au decedat în procesul de examinare a dosarului, iar patru au rămas să aștepte pentru anul viitor. În 2019, pentru eliberare pe motiv de boală de la ispăşirea pedepsei au fost prezentaţi 8 pacienţi, dintre care 1 pacient a decedat, 2 au fost eliberați și 5 pacienți sunt în așteptarea deciziei.

Nu există o statistică a deținuților cu maladii grave. Cunoaștem că în Penitenciarul nr.16 sunt internați cinci bolnavi de cancer în fază terminală. Administrația instituției ne-a comunicat că aceștea sunt escortați cu regularitate la Spitalul oncologic pentru proceduri de chimioterapie și radioterapie.

Asistența medicală necorespunzătoare, motiv de adresare la CEDO

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a raportat recent Guvernului de la Chișinău Cauza Baban versus Moldova. Reclamantul a fost deținut în Penitenciarul Nr.2 din Lipcani, unde a fost maltratat și umilit de către gardieni în repetate rânduri. Deținutului I-a fost refuzată asistența medicală și asigurarea alimentației speciale, acesta suferind de afecțiuni ale sistemului digestiv. Ca răspuns la toate solicitările sale, Baban a fost bătut de către gardieni cu pumnii și picioarele.

Deținutul s-a plâns Procuraturii raionului Briceni, dar oamenii legii, timp de doi ani, au refuzat pornirea unei cauze penale. În cele din urmă, a fost pornit un dosar penal, iar investigațiile au durat încă doi ani.

Au urmat mai mulți ani în care reclamantul a luptat pentru drepturile sale în instanțele de judecată. Prin sentința Judecătoriei Militare din iunie 2015, torționarii din Lipcani au fost achitați. Curtea de Apel Chișinău i-a găsit vinovați, dar i-a achitat pe motiv că a expirat termenul de prescripție.

În iunie 2016, Curtea Supremă de Justiție a transmis cauza  la  rejudecare. Curtea de Apel Chișinău a decis condamnarea vinovaților, iar reclamantului i-a fost acordată suma de 14.000 lei în calitate de prejudicii morale.

Și cauza Cosovan, la fel, a fost raportată Guvernului.

Reprezentant al sistemului penitenciar: „Deținuții au parte de o asistență medicală mai bună ca la libertate”

Administrația Națională a Penitenciarelor susține că nu există nicio discriminare a deținuților la capitolul asistență medical: „Deținuții au parte de aceleași servicii medicale ca și la libertate. Avem contracte cu spitalele și dacă unui deținut nu poate să i se acorde ajutorul medical în cadrul sistemului, acesta este internat într-un spital civil”.

Natalia Gospodarenco, medic-șef adjunct la Penitenciarul nr.16, susține că majoritatea deținuților au parte de o asistență medicală mai bună decât la libertate. „Noi acordăm asistență medicală conform protocoalelor aprobate de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. O bună parte din deținuți nu au trecut niciun control medical până ca să ajungă la noi. Nu au fost niciodată la un medic! Noi aici îi diagnosticăm, apoi îi tratăm. Mulți nici nu știau până ca să ajungă în detenție că sunt bolnavi”, ne-a declarat funcționara.

Natalia Gospodarenco ne-a mai spus că Penitenciarul nr.16 este aprovizionat cu toate medicamentele necesare, chiar și cu cele mai scumpe. Altceva e că se confruntă cu lipsa de personal medical, dar Gospodarenco are o justificare: „Lipsa cadrelor medicale e peste tot. Spuneți-mi numai câte sate nu au medici! Chiar și în orașe nu se ajung medici!”.

VIDEO: Interviu cu Natalia Gospodarenco

Ce spun experții

Experți au însă o altă opinie privind calitatea asistenței medicale în penitenciare.

Într-un raport al Consiliului pentru Prevenirea Torturii asupra monitorizării situației în Penitenciarul nr.16, din iulie 2019, se arată că dreptul la sănătate a deținuților este încălcat din cauza tratamentului în condiții neadecvate, lipsa personalului medical și nerespectarea protocoalelor și standardelor naționale de tratament. „Spitalul penitenciar nu corespunde standardelor naționale de instituție medicală, nu are autorizație sanitară de funcționare, nu are acreditate pentru prestarea serviciilor medicale. În Penitenciarul 16 se atestă lipsa cadrelor medicale, în statele de personal nu există funcții de infermier, aceste funcții sunt suplinite de către deținuți. Majoritatea lucrătorilor medicali acceptă să lucreze datorită stimulentelor de grad militar, a rangurilor militare conexe rezultând în venituri lunare mai mari şi pensionare mai rapidă. Medicii din penitenciare, lucrează în sistemul penitenciar imediat după absolvirea studiilor. Cei mai mulţi dintre aceştia nu au avut nici o experienţă în sistemul civil și nu sunt instruiţi pentru a oferi servicii specializate în medii de detenție. Deținuții nu au statut de persoană asigurată și nu beneficiază de volumul de servicii similar populației generale și de servicii prevăzute în majoritatea Programelor naționale (diabet zaharat, boli cardiovasculare, cancer etc). Calitatea serviciilor medicale acordate nu este verificată de instituțiile abilitate din subordinea Ministerului Sănătății.

Spațiile medicale sunt insuficiente și necesită reparații capitale, blocurilor sunt neadaptate pentru instituții medicale și nu corespund cerințelor Regulamentului sanitar privind condiţiile de igienă pentru prestatorii de servicii medicale”, se arată în document.

Și Nicoleta Hriplivîi-Caminschi, avocată Promo-LEX, consideră că deținuții sunt discriminați la capitolul asistență medicală. „Cazurile asistate de Asociația Promo-LEX denotă că în sistemul penitenciar nu este asigurată pe deplin calitatea actului medical. Această situație este contrară regulilor Mandela care stipulează că deciziile clinice pot fi luate doar de profesioniștii din domeniul medical și nu pot fi anulate sau ignorate de personalul nemedical al penitenciarului. Pacienții nu sunt informați despre schema de tratament administrată, despre starea de sănătate și alte informații importante legate de proces. Nu se explică pentru ce se administrează un medicament sau altul. Nu se efectuează dezambalarea medicamentelor în prezenta pacientului deținut, ceea ce trezește mari suspiciuni privind calitatea medicamentelor, dar și privind respectarea schemei de tratament. Fișele medicale în multe cazuri sunt completate necorespunzător, contrar legislației. Refuzul pacientului-deținut la efectuarea unor acte medicale se perfectează cu încălcări grave a Legii privind drepturile pacientului, ceea ce trezește mari semne de întrebare privind veridicitatea acestora”, a enumerat avocata mai multe încălcări depistate de către experții PromoLex în sistemul penitenciar.

La 10 octombrie 2018, și Consiliul Pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității (CPEDAE) a constatat că există o diferență de tratament între persoanele arestate preventiv și persoanele condamnate în partea ce ține de posibilitatea de a beneficia de măsurile de protecție aplicabile persoanelor condamnate care suferă de boli grave.

Investigația a fost realizată în cadrul Campaniei media „Jurnalistii pentru sanse egale si diversitate" desfășurată de Centrul de Investigatii Jurnalistice, cu suportul Ambasadei Canadei în Republica Moldova cu sediul la Bucuresti.