Discriminare

Vânaţi pe internet doar pentru că au o altă orientare sexuală

Foto: Getty images

Sunt vânaţi pe Internet pentru a fi bătuţi şi hărţuiţi. Prin astfel de experienţe trec tot mai mulţi reprezentanţi ai minorităţilor sexuale din Moldova. ”Vânătoarea” se face cu acordul tacit al organelor de drept care, de cele mai multe ori, trec cu vederea incidentele de acest fel sau le recalifică în infracţiuni de alt tip, ce prevăd pedepse mult mai uşoare. Deoarece sistemul din ţara noastră nu le oferă siguranţă, cele mai multe victime preferă să nu ceară ajutor.

Potrivit statisticilor existente la nivel european, 10% din populaţia unei ţări este formată din persoane LGBT: lesbiene, gay, bisexuali, transsexuali. În R. Moldova nu exista nici o statistică în acest sens. Şi nici un politician sau persoană cu funcţie publică nu a recunoscut, deocamdată, că ar fi de orientare homosexuală.

O grupare specializată

În Moldova, homosexualii sunt hărţuiţi imediat ce aceştia decid să iasă din anonimat şi statutul lor ajunge să fie cunoscut de cei din jur. Iar pentru că în societatea noastră gradul de homofobie este încă foarte înalt, majoritatea cazurilor de hărţuire a minorităţilor sexuale sunt bazate pe ură.

Reprezentanţi ai organizaţiilor care apără drepturile minorităţilor sexuale spun că în Chişinău ar activa o grupare specializată în atacuri violente împotriva homosexualilor. Membrii reţelei ar acţiona după o schemă bine determinată: persoanele LGBT sunt abordate pe reţelele de socializare, sunt chemate la întâlnire, iar apoi bătute şi jefuite. Printr-un astfel de scenariu a trecut şi Gheorghe, un tânăr din Chişinău. După ce a comunicat on-line timp de câteva săptămâni cu un individ cu care credea că a legat o prietenie, au convenit să se întâlnească. Şi-au dat întâlnire într-un parc, unde, însă Gheorghe a fost luat la pumni şi bătut zdravăn. „Aveam buza crăpată şi o jumătate de faţă umflată. La poliţie, unde m-am dus imediat, au întocmit un proces verbal în baza unui articol al Codului Contravenţional în care au indicat că aveam leziuni corporale uşoare”, povesteşte Gheorghe. Deşi infractorul a fost identificat, nimeni nu a pus problema ca acesta să fie tras la răspundere pentru o crimă bazată pe ură.

Juriştii organizaţiei ”Gender-Doc M”, care se ocupă de protecţia drepturilor minorităţilor sexuale, spun că doar în cazul lui Gheorghe, abuzatorul a acţionat de unul. În restul cazurilor înregistrate anul trecut atacurile au fost comise în grup. Leziunile sunt, în astfel de cazuri, sunt mult mai grave. La fel i s-a întâmplat şi lui Ion, un alt homosexual din Chişinău. Bărbatul a fost abordat timp de şase săptămâni de un necunoscut, iar când a acceptat să aibă o discuţie între patru ochi, la întâlnire au venit doi bărbaţi. După un schimb de replici, cei doi au tăbărât asupra lui Ion şi l-au luat la pumni. I-au luat banii şi geanta, după care unul din ei a sunat pe cineva şi a raportat: „gata a căzut în capcană”.

Atacaţi şi de poliţişti

Experţi de la „Gender-Doc M” susţin că sunt cazuri când homosexualii sunt atacaţi chiar de reprezentanţi ai forţelor de ordine. Un asemenea incident a fost înregistrat în luna septembrie 2013, când un homosexual a fost oprit de doi poliţişti în plină stradă, în locul unde se întrunesc de obicei reprezentanţii minorităţilor sexuale. Poliţiştii i-au făcut o percheziţie şi i-au confiscat tot ce avea în geantă, inclusiv prezervativele pe care le primise de le ”Gender-Doc M”. Mai mult chiar, poliţiştii au sunat-o pe directoarea întreprinderii unde era angajat băiatul, dezvăluindu-i orientarea lui sexuală. Femeia a reacţionat prompt şi, la scurt timp, i-a cerut să depună cerere de demisie. Deşi reprezentanţii ONG-ului au convins-o pe directoare că nu are dreptul să îl concedieze pe motiv de orientare sexuală, la scurt timp Ion s-a concediat din proprie dorinţă, întrucât la locul de muncă i-au fost create condiţii insuportabile.

”De trei ori am simţit ce înseamnă să fii discriminat şi urât de către oameni”

Andrei, un alt homosexual, a fost atacat de trei ori legat de orientarea sexuală. Ultima dată bărbatul a fost atacat şi jefuit de doi indivizi pe care i-a cunoscut pe o reţea de socializare. În urma atacurilor bărbatul s-a ales cu cicatrici de cuţit pe gât şi pe corp. Infractorii au fost găsiţi în aproximativ două luni, prin intermediul numărului de telefon. Aceştia s-au dovedit a fi locuitori ai unui oraş din stânga Nistrului. Cazul a fost anchetat ca unul fiind de tâlhărie şi vătămare corporală în grup şi nu ca unul de crimă bazată pe ură. Infractorii au fost condamnaţi la detenţie pentru un termen de 6 ani şi 6 luni.

Avocata victimei, Doina Ioana Straisteanu, susţine că pedeapsa ar fi fost mult mai mare dacă acest caz ar fi fost examinat ca fiind unul bazat pe ură.

După momentele de groază prin care a trecut, Andrei îi sfătuieşte pe alţi homosexuali să fie foarte prudenţi atunci când fac cunoştinţă cu cineva pe reţelele de socializare.

Angela Frolov, Foto: europalibera.org

„De fapt în aceste cazuri cea mai bună prevenire este o campanie de informare. Dar să fie orientată şi spre potenţialii agresori, care trebuie să cunoască că nu poţi să baţi un gay doar pentru că e gay şi pe urmă să nu fii tras la răspundere. Că oricum împotriva ta se va porni o anchetă şi poţi fi închis pentru cele săvârşite. Că va răspunde conform legii. Pentru că agresorii cred greşit că dacă baţi un gay, poliţia va fi de partea lor şi nu vor fi pedepsiţi pentru asta.”, susţine Angelica Frolov, reprezentant ”Gender-Doc M”.

Nu au încredere în poliţie

Chiar dacă numărul atacurilor de acest fel este în continuă creştere, numărul dosarelor intentate pentru răfuială bazată pe ură este foarte mic. Avocaţii ne asigură că numărul proceselor ar fi mult mai mare dacă minorităţilor sexuale nu le-ar fi frică de urmările unei plângeri depuse la poliţie.

Doina Străisteanu, Foto: CIJM

“Este dificil să trăieşti într-o societate în care nu eşti acceptat. Nu toţi au curajul să depună plângere. Autorităţile nu le primesc plângerile, îi insultă, îi ameninţă. Cazurile care ajung pe mâna avocaţilor sunt unice”, spune avocata Doina Ioana Străisteanu.

Lipsa unei monitorizări a cazurilor ce vizează minorităţile sexuale este resimţită şi în instanţă. „Dacă este o crimă bazată pe ură, judecătorul nu menţionează acest lucru. Astfel infractorul este pedepsit doar pentru crimă – jaf, leziuni corporale”, spune Angelica Frolov, reprezentant ”Gender Doc-M”.

Psihologii explică atitudinea societăţii prin lipsa de cunoaştere. ”Orice situaţie de hărţuire sau violenţă care se întîmplă în stradă sau acasă cu persoanele LGBT, ca şi pentru orice altă persoană are un impact negativ asupra stării psihice. După un caz de hărţuire, apar diferite fobii, omenii nu pot comunica cu alte persoane, cu prietenii, rudele apropiate, nu pot să se angajeze în cîmpul muncii, devin suspicioşi, le este frică să iasă din casă, apare depresia, disperarea”, spune psihologul Svetlana Clevata.

Statisticile intoleranţei

Un studiu efectuat de Fundaţia Soros-Moldova arată că persoanele de orientare homosexuală sunt discriminate cel mai frecvent la locul de muncă, în 18 la sută din cazuri, la angajare în câmpul muncii (17 %) şi în instituţiile educaţionale – în 15 la sută din cazuri. Deşi la nivel de percepţii, participanţii la sondaj au menţionat că persoanele homosexuale nu sunt atât de frecvent discriminate în comparaţie cu persoanele sărace, cele cu dezabilităţi sau cele cu HIV+, la nivel de atitudini individuale, s-au dovedit a fi mult mai marginalizate. Astfel, doar 14 la sută din cetăţeni ar accepta persoanele homosexuale drept vecini, doar 13 % ar i-ar accepta în calitate de colegi de birou, de prieteni – doar 10 la sută, iar ca şi membru al familiei i-ar accepta doar 4 la sută din cetăţeni, arată studiul citat. Autorii studiului au stabilit şi un indicator integrat de acceptare a persoanelor homosexuale care este de doar 2%. Gradul de acceptare variază în funcţie de diversitatea relaţiilor culturale ale respondenţilor. Astfel, respondenţii care se sfătuiesc adesea cu persoane homosexuale, vizitează aceste persoane, au asemenea persoane în calitate de colegi de muncă sunt mai toleranţi decât cei care nu întreţin niciun fel de relaţii cu grupul dat de persoane.

18 cazuri de hărţuire pe motiv de orientare sexuală – înregistrate în anul 2013

În anul trecut, organizaţiile active în domeniul apărării drepturilor persoanelor LGBT au înregistrat 18 cazuri de hărţuire, inclusiv cazuri de atacuri verbale. Potrivit ”Gender-Doc M”, din numărul total, în 11 cazuri persoanele au fost abuzate fizic. Numărul lor ar fi în realitate mult mai mare, însă nu toate victimele se decid să se adreseze la poliţie.

Codul Penal.art7/d prevede ca agravantă infracţiunea comisă din motive de ură socială, naţională, rasială sau religioasă. Comunitatea LGBT se califică ca fiind o grupă socială, de aceea orice infracţiune comisă faţă de un membru al acestui grup se consideră a fi bazată pe motiv de ură socială faţă de acest grup.

Reprezentanţii organizaţiei ”Gender Doc-M” susţin că în Republica Moldova sunt aproximativ 90.000 de persoane LGBT. Fiecare al doilea reprezentant al minorităţilor sexuale spune că a avut cândva dorinţa sau planuri să se sinucidă.

Reprezentanţi ai organelor de drept se apără şi spun că nu fac diferenţe între persoane de o anumită orientare sexuală şi cetăţenii obişnuiţi, iar atacurile asupra unor homosexuali sunt calificate conform legislaţiei în vigoare. În statistica infracţiunilor Ministerului de Interne pentru anul trecut nu sunt incluse, de exemplu, cele bazate pe ură. De regulă infracţiunile contra homosexualilor sunt incluse la rubricile Infracţiuni privind viaţa sexuală sau Huliganism.

Avocaţii ne asigură că numărul proceselor ar fi mult mai mare dacă minorităţilor sexuale nu le-ar fi frică de urmările unei plângeri depuse la poliţie. “Este dificil să trăieşti într-o societate în care nu eşti acceptat. Nu toţi au curajul să depună plângere la poliţie. Autorităţile nu le primesc plângerile, îi insultă, îi ameninţă. Cazurile care ajung pe mâna avocaţilor sunt unice”, spune avocata Doina Ioana Straisteanu.

Psihologii explică atitudinea societăţii prin lipsa de cunoaştere. “Fiecare dintre noi are un fel de a fi. Dacă lumea ar fi informată nu i-ar fi frică. De ce în toată lumea oamenii sunt toleranţi? Pentru că ei cunosc. Nimeni nu ştie ce va fi mâine cu cel care se revoltă astăzi, el sau ea poate avea un copil „altfel”, explică psihologul Lilia Gorceag.

Persoanele LGBT ale căror drepturi sunt încălcate se pot adresa la:

  • Centrul de Informaţii Gender Doc-M 28-88-61, 28-88-63
  • Consiliul Nediscriminare
  • Centrul pentru Drepturile Omului, Avocaţii Parlamentari - 23 48 00
  • În cazuri de discriminare apelaţi la Linia fierbinte a Coaliţiei Nediscriminare 0-8003-8003. Apelurile către această linie sunt gratuite.

Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei „Jurnaliştii pentru şanse egale şi diversitate“, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Egalitate şi Participare Civică al Fundaţiei Soros-Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Comentarii