Drepturile copilului

Copiii invizibili

Foto:Cornelia Cozonac

În secolul XXI, în era tehnologiilor informaționale, în Republica Moldova sunt copii invizibili, copii care nu sunt înregistrați oficial și nu au o identitate.  Acești copii nu figurează în statistici, nu beneficiază de protecție, asistență medicală și alocații sociale. Lipsiți de drepturi, ei sunt într-un risc uriaș de a fi exploatați, traficați sau vânduți pentru organe. Nimeni n-o să-i caute, pentru că ei oficial nu există. Fără acte de identitate, acești copii vor rămâne pentru tot restul vieții la marginea lumii „oficiale”. Centrul de Investigații Jurnalistice a constatat că există o discrepantă enormă între numărul copiilor născuți vii și numărul actelor de naștere emise de autorități în ultimii cinci ani. Această diferență este de peste 22 de mii, asta însemnând că atâția copii nu ar avea acte de identitate, pentru că numărul actelor emise în fiecare an este cu câteva mii mai mic decât numărul de copii născuți în Republica Moldova.   

Copil de șapte luni neînregistrat oficial  

Alina Dovghii din satul Negureni, raionul Telenești, a născut în decembrie 2021 un băiețel. Copilul are acum șapte luni, însă nu este înregistrat, iar părinții nu pot să-i perfecteze actele de identitate, deoarece mama nu are nici ea acte. De la maternitatea Institutului Mamei și Copilului, unde Alina a născut, i s-a dat o confirmare în care se constată doar nașterea, însă în baza acestui act nu poate fi perfectat certificatul de naștere al copilului.  

„La Centrul Mamei și Copilului nu au vrut să ne elibereze certificat pentru că eu nu am buletin de identitate. Am rugat să scrie pe numele soțului, pentru că la el actele sunt în regulă, dar nu au vrut. Au spus că nu au dreptul. Ne-au dat un certificat, dar când ne-am dus la Telenești să-i facem certificat de naștere băiatului ne-au spus că nu ne pot înregistra copilul. Trebuie să fie un certificat cu 13 cifre. Nici nu ni s-a explicat ce să facem. Am luat avocat de la Chișinău să ne descurce problema, i-am plătit 16 mii de lei, dar nimic nu se mișcă din loc, el ne tot amână, ba că a fost covid, ba acum că e război”, povestește cu tângă mama copilului.  

 

Paradoxul este că Alina mai are un copil, o fetiță de 6 ani, pe care a născut-o la maternitatea din Telenești și de acolo i-au eliberat certificatul constatator al nașterii, în baza căruia părinții au putut înregistra copilul. Și atunci, ca și acum, Alina nu avea acte de identitate.

Femeia nu a beneficiat de concediu de maternitate și de nici un fel de alocații pentru creșterea copiilor. 

Deși băiatul Alinei are deja șapte luni, nicio autoritate responsabilă de protecția copilului nu cunoștea despre faptul că acest copil nu este înregistrat oficial și că e în situație de risc.  

Abandonați de mamă, crescuți de tată 

Povestea Alinei se trage de demult. Ea și fratele său Nicolae s-au născut în Ucraina. Părinții nu și-au înregistrat oficial căsătoria, iar mama le-a făcut ambilor copii certificate de naștere ucrainești, înregistrându-i cu numele ei de familie. Până și tatăl copiilor a fost înscris în certificate tot cu numele de familie al mamei - Dovghii Vitalii, pe când numele lui este Margină (Marjină în actele de identitate). De aici au început ulterior să se tragă toate problemele legate de perfectarea actelor de identitate.    

Alina s-a născut deja în Moldova, dar mama i-a făcut certificat de naștere tot în Ucraina. Peste un timp mama a plecat în Ucraina și a lăsat copiii, unul de patru ani și altul de numai șase luni, pe seama tatălui, în Moldova. Și nu s-a mai întors.

În Negureni toți îl cunosc pe Vitalie Margină și nu au fost probleme atunci când copiii au mers la grădiniță sau la școală. Și asistență medicală li s-a acordat ori de câte ori au avut nevoie. De ajutoare sociale, indemnizații nu au avut parte, dar Vitalie spune că nici nu a avut nevoie, el își poate asigura familia.  

Șase ani în căutarea identității  

Problema a apărut atunci când feciorul a trebuit să-și perfecteze buletinul de identitate. Cerficatul de naștere din Ucraina chiar și tradus în română, nu era valabil, pentru că tatăl copiilor nu putea confirma că el este tatăl lor. Și de aici au început perigrinările prin diferite instituții ale statului. Între timp și Alina a absolvit școala. I s-a dat și atestat. Ea a mers la o școală profesională. A învățat, dar la finalul studiilor nu i s-a dat actul de absolvire din cauza lipsei buletinului  de identitate. Ea nici nu s-a mai putut angaja oficial să lucreze. A vrut chiar să continue studiile, dar nu a mai putut. Problema cu actele devenea tot mai stringentă. „De șase ani umblăm pe drumuri, dar peste tot ni se spune că așa caz nu au avut și nu știu ce să facă. La un moment ni s-a recomandat chiar să ne ducem în Ucraina să le perfectăm actele acolo, dar cum să trecem hotarul, dacă ei doi nu au nici buletine”, ne spune Vitalie Margină. 

Testul de paternitate

În 2015 au decis să facă testul de paternitate. Copiii au mers în judecată împotriva tatălui, ca să dovedească că el este tatăl lor. Au angajat un avocat și procesul a durat destul de repede, fiind constatată paternitatea lui Vitalie asupra copiilor săi. „La final judecătorul m-a felicitat că eu sunt tată. A fost emoționant, mi-au dat lăcrimile. Eu i-am crescut singur de mici, oricum erau ai mei, dar dacă s-a decis și oficial că sunt copiii mei... m-am bucurat”, povestește Vitalie, retrăind acele momente.

Chiar și cu testul de paternitate și cu hotărârea favorabilă a instanței lucrurile în privința documentării copiilor nu s-au mișcat din loc. Nicolae are 26 de ani și așa și nu are acte de identitate. Este nevoit să lucreze mai mult la negru, să se ascundă atunci când se fac verificări la companiile de construcții unde lucrează. Și în familia lui s-au născut trei copii, dar ei sunt înregistrați întrucât mama lor are actele în ordine. 

Cazul copilului fără acte nu este cunoscut de autorități

Autoritățile locale și cele raionale, care sunt garantul protecției drepturilor fiecărui copil, nu cunoșteau, la momentul la care i-am contactat, nimic despre copilul de 7 luni, care nu este documentat. Aceasta în situația în care din 2014 există o lege privind copiii aflați în situație de risc care obligă autoritățile tutelare să monitorizeze și să ia atitudine în cazul fiecărui copil care este într-o situație vulnerabilă, căruia i se încalcă drepturile. Iar Republica Moldova, prin semnarea Convenției ONU prividn Drepturile Copilului, s-a angajat să respecte prioritar drepturile copilului. Reprezentanții Ministerului Muncii și Protecției Sociale declarau acum câțiva ani că vor trece toată legislația și politicile de stat prin prisma drepturilor copilului astfel încât fiecare copil să poată fi protejat. 

Primarul satului Negureni, Ion Popa, cunoaștea situația familiei lui Vitalie Margină, dar nu știa nimic despre copilul care nu are acte de identitate. „Știu că familia aceasta pornise procedura de dobândire a actelor, aveau și avocat. Legat de copil, că nu are acte, nu s-a adresat nimeni la primărie și respectiv noi nu am știut că ar vea vreo problemă”, ne-a spus Ion Popa când l-am telefonat. Nici la Direcția Protecția Copilului din Telenești nu se știa despre cazul de la Negureni. Șefa direcției, Angela Sârbu, a recunoscut că nu știa că există un copil nedocumentat, dar a promis că imediat va contacta mama, ca să se implice în soluționarea problemei cu actele. 

Statul și drepturile copilului

În Republica Moldova certificatul de naștere se înregistrează în baza actului constatator al nașterii, eliberat de unitatea sanitară în care a avut loc nașterea, procesul verbal și certificatul prin care se constată sexul și vârsta copilului – în cazul unui copil găsit. Actul medical constatator al nașterii și certificatul medical de naștere se eliberează doar la prezentarea de către mamă a buletinului de identitate. Lipsa acestuia face imposibilă eliberarea certificatului și, implicit, duce la nedocumentarea copilului, lucru recunoscut de autorități și de organele de drept.

Aceasta, cu toate că, potivit Convenției pentru Drepturile Copilului, „un copil este înregistrat din momentul nașterii sale și are, din acel moment, dreptul la un nume”.  Această formulare fără echivoc constituie o obligație pentru toate statele, între care și Republica Moldova, care au ratificat Convenția și impune respectarea și protejarea acestui drept.

Din 2009 fără schimbări

Problema copiilor fără acte am abordat-o într-o investigație jurnalistică în 2009. Atunci investigasem cazul Alionei Cantea din Orhei, care nu avea acte de identitate și, la fel ca și Alina, nu putea documenta cei doi copii ai săi. Femeia avea atunci doi băieți. Când l-a născut pe cel de al doilea băiat, ea a fugit din maternitate pe fereastră, de frică să nu-i ia cineva copilul din cauză că dânsa nu avea acte de identitate. Băiatul mai mare al Alionei Cantea care avea 7 ani, inițial, la 1 septembrie 2009, nu a fost admis la școală. El a fost înscris mai târziu, după publicarea investigației „Copiii fără nume”. Ulterior și autoritățile au decis și au început, din 2010, să elibereze certificatele de naștere copiilor chiar în maternități. Procedura, se pare că a funcționat un timp destul de bine, dar undeva ceva s-a rupt în acest mecanism de vreme ce acum începe să dea rabat.

Cazul Alionei Cantea nu-l putea soluționa nici chiar Asistența Socială din raionul Orhei. Femeia a încercat să facă demersuri la Starea Civilă din raion prin care să ceară certificatul de deces al mamei ei, dar i se cerea să se legitimeze. Întrucât nu avea un act cu care să se legitimeze, femeia nici nu era luată în seamă. Asistența Socială a făcut un demers în numele femeii, dar a primit un răspuns năucitor de la Starea Civilă - că trebuie să se prezinte beneficiara. Și aici cercul s-a închis. Totuși, după mai mulți ani, Cantea a reușit să-și perfecteze actele și le-a făcut acte de identitate și copiilor ei.

Aliona Cantea era nevoită să cerșească pentru ași întreține copiii 

La peste 10 ani distanță de la acel caz, constatăm că situația nu s-a schimbat. Chiar dacă între timp autoritățile au promis de mai multe ori să întreprindă măsuri pentru protecția copiilor aflați în situație de risc. S-a adoptat o lege în acest sens, s-au creat echipe multidisciplinare în localități, formate din reprezentanți ai Poliției, din Educație și Sănătate și asistentul social, care ar trebui să-și coordoneze acțiunile, astfel încât fiecare copil să poată fi monitorizat și ajutat.

Peste 20 de mii de copii nedocumentați?  

Așa cum în 2009 am comparat statisticile privind copiii născuți vii și numărul de certificate de naștere eliberate de autorități, constatând atunci că numărul de copii născuți vii era cu câteva mii mai mare decât cel al actelor emise, am repetat același exercițiu și acum.

Am solicitat de la Ministerul Sănătății datele despre numărul de copii născuți vii în ultimii cinci ani (2017 - 2021), iar de la Agenția Servicii Publice - datele despre numărul de certificate de naștere înregistrate în aceeași perioadă.

Am luat pentru comparație datele generale pe fiecare an în parte. Rezultate obținute ne-au îngrozit. Numărul copiilor născuți în fiecare an este cu câteva mii mai mare decât numărul de certificate de naștere eliberate. Și asta în situația în care certificate de naștere pot fi mai multe, întrucât unii părinți ai căror copii s-au născut în străinătate, le perfectează acte de naștere moldovenești. Bunăoară, Dumitrița C. dintr-o localitate din raionul Telenești  a născut în Germania, în iulie 2019. Întrucât ambii părinți sunt din Moldova i-au făcut băiatului și certificat de naștere moldovenesc. Copilul are și certificat de naștere german.      

Bunăoară, în anul 2017 s-au născut, potrivit datelor Ministerului Sănătății, 37.011 copii. În acelaș an au fost eliberate 34.285 de certificate de naștere. Cu 2.726 mai puține acte decât copii născuți. Chiar dacă admitem că o parte din copii au fost înregistrați în anul următor, statisticile pe 2018 sunt și mai dezolante. În acest an s-au născut 35.027 copii, dar ceritficate de naștere au fost emise - 23.182, diferența fiind de tocmai 11.845 (!). În anul 2019 s-au născut 32.894 de copii, iar serviciile ASP au eliberat 29.152 de certificate, cu 3.742 mai puține acte decât copii născuți. În anul 2020 s-au născut 31.215 copii și 29.726 acte de naștere eliberate. Diferența este de 1.489. În anul 2021 s-au născut 29.657 și au fost înregistrate acte de naștere în număr de 26.589, diferența fiind și în acest an de 3.068.

Prin urmare, dacă e să adunăm toate cifrele care arată diferența dintre numărul de copii născuți vii și numărul de certificate de naștere emise de autoritățile moldovenești, obținem un număr de 22.870. Asta ar însemna că peste 22 mii de copii născuți în ultimii cinci ani nu au acte de identitate.

Deocamdată nu avem o explicație oficială la aceste statistici și asta înseamnă că vom continua investigația.

Am solicitat Ministerului Muncii și Protecției Sociale să ne spună câți copii în Republica Moldova nu au acte de identitate. Solicitarea încă este în termenul legal în care ni se poate răspunde oficial, adică, la momentul publicării acetui material, nu expiraseră cele 15 zile lucrătoare în care autoritatea publică este obligată să răspundă la solicitările de informații. 

O funcționară de la minister ne-a contactat ca să explicăm ce anume avem în vedere când scriem copii fără acte. I-am spus că e vorba de copii nedocumentați și neînregistrați oficial și am dedus că dânsei îi este greu să înțeleagă că pot exista copii neînregistrați oficial.   

      

                                  

Avocatul Copilului: Este un eșec al autorităților

Avocatul Copilului Maia Bănărescu recunoaște că există copii nedocumentați în Republica Moldova, dar nu știe cam câți ar fi în realitate. Ea spune că în 2017 a făcut un studiu privind copiii fără acte și a constatat atunci că existau 189 de copii neînregistrați oficial. Atunci ea a făcut un șir de recomandări autorităților tutelare ca să fie eliminate problemele care țin de documentarea copiilor. Anul acesta ar urma să analizeze în ce măsură recomadările Avocatului Copilului au fost îndeplinite. „Este un eșec al autotităților tutelare responsabile de protecția copilului. Serviciile nu comunică între ele. Fiecare își face munca de aici până aici și gata mai mult nu-l interesează. Nu se comunică despre cazurile care ajung în anumite servicii. Problema nedocumentării apare când copilul ajunge într-un serviciu. Vorbim de părinți iresponsabili care nu merg să perfecteze actele de naștere sau de părinți care din generație în generație nu au acte și în cazul acestora e o procedură dificilă. Aici trebuie să intervină autoritățile să-i ghideze, să-i ajute”, spune Maia Bănărescu.

Avocata Copilului promite să se ocupe de cazul Alinei Dovghii din Negureni, Telenești.

Maia Bănărescu mai spune că în fiecare primărie ar trebui să activeze un specialist pentru protecția copilului, conform Legii 140 privind copii în situație de risc, dar primăriile nu au bani pentru acești specialiști și ei încă nu activează, deși legea e funcțională din anul 2014. Avocatul copilului consideră că retribuția specialiștilor pentru drepturile copilului trebuie să fie făcută de la bugetul public, așa cum se face în cazul asistenților sociali.   

„Copiii neînregistrați  riscă să fie traficați”

Elizaveta Iurcu a lucrat mulți ani în calitate de șefă a Direcției Protecția Copilului în Orhei. Ea a ajutat zeci de familii să le perfecteze actele copiilor, în cazurile problematice, printre acestea fiind și Aliona Cantea și copiii ei, caz ivestigat de echipa Centrului de Investigații Jurnalistcie. Acum ea este pensionară, dar domeniul nu-i este străin. „Orice copil care rămâne în afara sistemului de protecție se află într-un risc enorm. Am avut un caz când un copil a fost dus sub o altă identitate în Federația Rusă, au ieșit prin regiunea transnistreană. L-au identificat autoritățile de acolo, el fiind reținut pentru că cerșea. A fost dificil să-l aducem înapoi, el fiind fără acte de identitate. În ultimii ani procedura de documentare s-a îmbunătățit, se dau certificatele din maternitate și numărul de cazuri de copii fără acte în raionul Orhei a scăzut”, spune Elizaveta Iurcu. Acum doi ani, pe când era la Protecția Copilului la Orhei, am discutat cu dna Iurcu despre problema copiilor fără acte de identitate și procedura anevoioasă de dobândire a identității și vă propunem în continuare acel interviu.

Mariana Ianachevici directoarea organizației Ave Copiii spune că la Centrul Așchiuță, care ajută copiilor străzii, în fiecare an ajung copii care nu au acte de identitate și organizația încearcă să-i ajute. Acum, spune Mariana Ianchevici, în situație de risc sporit sunt mulți copii refugiați din Ucraina, unii fără acte, alții veniți din plasamente. „Este important să fie monitorizați acești copii, care au rămas în Moldova sau care au plecat mai departe pentru că riscul în cazul lor să fie exploatați sau traficați este foarte mare”, spune Mariana Ianachevici.  

Echipa Centrului de Investigații Jurnalistice va continua să documenteze acest subiect. Cazul Alionei Dolghii a fost sezizat Centrului de soacra Alionei, Ludmila Cristea, care în prezent lucrează în străinătate.   

Dacă cunoașteți cazuri de copii nedocumentați, vă rugăm să ne comunicați la adresa [email protected] sau [email protected]     

Investigația este realizată în cadrul proiectului „Jurnalism de investigație pentru transparență și bună guvernare”,  desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice, cu sprijinul financiar al Ambasadei SUA în Moldova.  Conținutul investigației este responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu corespunde neapărat cu punctul de vedere al Ambasadei SUA în Moldova.

Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Comentarii