Drepturile copilului

Criză de asistenți parentali în Moldova

Foto: CIJM

Moldova este în criză de asistenți parentali profesioniști, mai ales care ar vrea să ia în grijă copii cu dizabilități sau nou-născuți. Familiile care au trecut prin această experiență spun că statul nu face aproape nimic pentru a încuraja cât mai multe persoanele să devină asistenți parentali, iar singurele ajutoare vin din partea ONG-urilor și donatorilor străini. Serviciul a fost lansat acum 16 ani și este adresat copiilor care au rămas fără îngrijire părintească. Deși este recunoscut ca fiind una din cele mai bune alternative ale unei familii biologice, în multe raioane autoritățile nu îl dezvoltă pentru că nu au bani.

Asistent parental: „Am copii pe tot globul”

Elena este mama a nouă copii care i-au trecut pragul în ultimii zece ani, de când e asistent parental profesionist. Între timp, unii au crescut și au plecat, alții au fost înfiați. „Am avut trei cupluri de frați, două fetițe au fost adoptate în Italia: una de o familie de moldoveni stabilită acolo și alta de o familie mixtă (mama e din Moldova, iar tata din Italia). Vara aceasta a revenit una dintre ele și ne-am întâlnit, am vorbit prin traducător. Sunt foarte mândră de copii, am copii pe tot globul și discutăm des prin Skype, ne trimitem felicitări de sărbători”, povestește femeia.

Când a devenit asistent parental avea deja trei copii biologici. Acum Elena are grijă de Valentina, în vârstă de 4 ani, și de fratele ei, care e mai mare cu doi ani, și care e așteptat să revină din instituția unde a fost dus la reabilitare. Valentina e cu nevoi speciale, însă mama ei evită să vorbească despre aceasta: „Toți copiii sunt complicați, pentru că vin din internate și au probleme, iar rolul nostru este să-i ajutăm”.

Le era frică de foame: ascundeau mâncarea sub pernă

Problemele sunt diferite, inclusiv cele ce țin de viciile aduse din internat. Un alt asistent parental povestește că a avut în plasament două fete care și-au petrecut primii ani de viață în casa de copii. Copilele nu-și amintesc să fi ieșit vreodată de pe teritoriul instituției, așa că nu își puteau imagina cum e lumea de dincolo de poartă. Foamea era o senzație care le urmărea aproape constant. Nu li se dădea nimic între mesele modeste  și erau mereu cu gândul la mâncare. De dulciuri și fructe nici pomină. Una din fete, Raisa, își amintește că în loc de bomboane la un matineu a primit ... o hârtie. Gustul înghețatei și al ciocolatei l-au aflat abia în casa asistentului parental.

Mama lor povestește că în prima perioadă de după internat fetele nu se culcau fără a-și face rezerve de pâine sub pernă: pâine, bomboane, salam. A durat vreo doi ani până s-au debarasat de acest obicei. „Deși trecuseră mulți ani de când se aflau în familie, casa de copii le-a rămas în memorie pentru tot restul vieții”, povestește asistentul parental care le-a devenit mamă după casa de copii. Între timp, fetele au atins majoratul, dar și acum  revin în casa asistenților parentali. 

„În funcţie de motivele pentru care copiii au nevoie de îngrijire parentală, plasamentul lor poate dura de la câteva săptămâni, până la câţiva ani.” (Detalii).

Un serviciu care a făcut-o mamă a șapte copii

Ecaterina Preda, o femeie din Stăuceni, este asistent parental profesionist de aproape 15 ani. Acum are grijă de trei copii, cel mai mic fiind Laurențiu, în vârstă de doi ani, care a fost plasat în familia Preda în urmă cu aproape un an. Băiatul a fost adus într-o stare grea: nu mergea și nu spunea nicio vorbă, iar nopțile mai mult plângea. „Are piciorușele bolnave, îl încalț mai cald și îl port toată ziua în brațe. El are nevoie de atenție. Din decembrie și până acum și-a revenit, nu mai plânge, i-a trecut frica. Mă ocup de el pentru că mi-am luat responsabilitatea să am grijă de copil”, spune Ecaterina.

Laurențiu este cel de-al șaptelea copil care a crescut în familia Preda, în serviciul APP. Ecaterina susține că a avut grijă și de trei copii cu dizabilități, plasați în serviciul de răgaz. „Pentru noi, asistenții parentali, nu este o diferență între copiii cu dizabilități și alți copii. Toți copiii sunt egali. Ei au nevoie de căldură și multă atenție”, afirmă ea.

„Dacă mi se oferea, luam și un copil cu dizabilități”

Valentina Ionașcu, mama altui băiețel de doi ani, este asistent parental din anul 2014. Acest lucru însă nu a împiedicat-o să-și continue munca la grădiniță. Valentina este educatoare și, în timp ce ea lucrează, băiatul stă la creșă. „Este integrat deja, e jucăuș, vesel, ager, drăgăstos. Este al doilea copil în APP. Am și un copil biologic, dar e mare și deja își caută de viața sa”, precizează Valentina. Femeia spune că ar crește și un copil cu dizabilități, chiar dacă efortul e mai mare.

„Dacă mi se oferea, luam și un copil cu dizabilități. Când am depus cererea ca să devin asistent parental, am scris că indiferent ce fel de copil va fi, eu îl voi lua”, susține aceasta.

UNCEF: Fiecare copil are dreptul la o familie

Nune Mangasaryan, reprezentanta UNICEF în Moldova, spune că atunci când un copil este scos dintr-o instituție „trebuie să ne asigurăm că îi oferim un mediu mai bun și nu unul mai rău”. Potrivit ei, fiecare

Nune Mangasaryan, reprezentanta UNICEF în Moldova (stânga)

copil are dreptul fundamental la o familie şi obiectivul este de a asigura acest mediu familial copiilor.

 „Este foarte important ca atunci când copilul vine într-o familie, să aibă parte de toate condițiile necesare pentru el.  Atunci când copilul cu nevoi speciale are parte de o bună îngrijire medicală în instituție, trebuie să ne asigurăm că va avea parte de aceleași condiții în familia în care pleacă”, susține Nune Mangasaryan. 

„Statul ar trebui, cel puțin, să dubleze alocația pentru copil”

Asistenții parentali consideră că necesitățile sunt mari în cazul copiilor cu nevoi speciale, însă alocația este foarte mică. Noroc de organizațiile internaționale și ONG-uri, menționează Ecaterina Preda: „Statul nu prea face ceva, noi vedem sprijinul de la CCF Moldova – avem ajutor foarte mare, inclusiv cu medicamente. Statul ar trebuie să ridice indemnizația, pentru că prețurile cresc, iar acum se dă numai 27 de lei pe zi pentru un copil, pentru toate necesitățile: îmbrăcăminte, încălțăminte, medicamente. Alocația ar trebui, cel puțin, să se dubleze”.

„Asistenţa parentală profesionistă (APP) – un serviciu social specializat, care oferă copilului îngrijire familială substitutivă în familia asistentului parental profesionist, în baza delimitării între autoritatea locală şi asistentul parental profesionist, a drepturilor şi obligaţiilor referitoare la protecţia drepturilor şi intereselor legale ale copilului. Pentru prima dată acest serviciu a fost lansat în municipiul Chişinău, la sfârşitul anului 2000. În 2003 a fost extins în raioanele Cahul şi Ungheni, în 2005 în raionul Orhei şi în 2007 în raionul Soroca. Ulterior, Serviciul APP a fost extins în majoritatea raioanelor din ţară.” (Detalii)

„Plasamentul în APP este mult mai ieftin decât în orice alt serviciu”

Liliana Rotari, Președinta CCF Moldova (Copil, Comunitate, Familie), nu crede că autoritățile nu și-ar dori o schimbare în condițiile în care s-au convins că serviciul APP este benefic pentru 

Liliana Rotaru, președinta CCF Moldova

copil. „La doar câteva luni de la plasament copiii efectiv înfloresc, oamenii nu pot rămâne indiferenți față de aceste schimbări. Asta în primul rând. În al doilea rând, plasamentul în familia APP este mult mai ieftin decât în orice alt serviciu, decât acolo unde e personal, insfrastuctră. În al treilea rând, sperăm foarte mult să existe aprobat un pachet minim de servicii care să ajute autoritățile locale cu finanțare din bugetul central”, punctează experta.

Într-o investigație a CIJM, se arată că serviciile sociale s-au pomenit  în prag de criză, după ce autoritățile locale și-au dat seama că, din 1 ianuarie 2017, nu vor mai putea să întrețină financiar aceste servicii.

Potrivit Direcției pentru protecția drepturilor copiilor din Chișinău, pentru un copil aflat în instituție statul cheltuie, în fiecare lună, până la 10.000 de lei, în timp ce în APP cifra ajunge la cel mult 3 mii de lei, cu tot cu indemnizații.

Ministrul: „Motivația nu este cea financiară”

Stela Grigoraș, ministra MPSF

 

La rândul său, Stela Grigoraș, ministra Muncii, Protecției Sociale și a Familiei nu crede că banul ar motiva familia să ia copii în îngrijire temporară: „Asistentul parental profesionist este un alt tip de om, el are altă motivație, el nu lucrează pentru bani, el lucrează pentru suflet, pentru împlinire emoțională.”

Grigoraș declară că ministerul este în proces de revizuire a acestor indemnizații, astfel încât să încurajeze familiile de APP să preia copii cu probleme grave, copii mici, copii cu dizabilități și cu nevoi complexe.

Totuși ministra nu ne-a spus cu cât va fi majorată suma, invocând că domeniul este unul sensibil: „Noi vrem ca aceste indemnizații să fie echitabile pentru toate serviciile de plasament”.

Nu avem asistenți parentali în toată țara

 

Experții invocă și o altă problemă - lipsa asistenților parentali în unele zone din Republica Moldova. „Este o mare nevoie de asistenți parentali profesioniști care ar putea să ia bebeluși și copii cu dizabilități. Acestea sunt grupurile cele mai vulnerabile dintre copii”, mai precizează Liliana Rotaru, președinta CCF Moldova.

Ea spune că serviciul adresat copiilor cu dizabilități, cel de răgaz, a fost deja pilotat la Bălți, Drochia, Dondușeni și Glodeni. Copiii pot fi plasați în weekend sau pentru o săptămână sau chiar pentru o perioadă mai lungă, de până la 45 de zile. „Acest serviciu este necesar pentru ca familia unui copil cu dizabilități să facă un tratament sau să facă față la alte lucruri, pentru că familia se simte de multe ori ostatică a unor situații”, adaugă Liliana Rotaru.

Potrivit ei, pentru a dezvolta serviciul APP pentru copiii cu dizabilități, se va face instruire suplimentară. „Asistenții parentali vor trebui să înțeleagă rolul sistemului educațional, serviciile pe care le oferă comunitatea, serviciile de reabilitare, ce poate oferi acestui copil pentru a se dezvolta plenar conform potențialului  său”, susține președinta CCF Moldova.

„Asistent parental profesionist, poate deveni orice persoană care doreşte şi dispune de capacităţile şi condiţiile necesare de a lua în plasament temporar unul sau mai mulţi copii (dar nu mai mulţi de 3 copii în acelaşi timp), pentru a-i însoţi în parcursul lor de pregătire, socializare şi reîntoarcere în familia biologică, extinsă sau adoptivă.” (Detalii)

Poză-simbol Foto: CIJM

În Capitală, numărul APP a scăzut

Tot mai puține familii își doresc să devină asistenți parentali profesioniști, afirmă Olga Zaharia, manager al Serviciului de APP din cadrul Direcției pentru protecția drepturilor copiilor, mun. Chișinău. Potrivit ei, în urmă cu 16 ani când a fost lansat serviciul APP, în Chișinău, erau 68 de asistenți parentali, iar acum sunt numai 38. Motivele sunt diferite, inclusiv plecarea acestora peste hotare, susține Olga Zaharia.

Ea mai spune că în total, de-a lungul anilor, au beneficiat de plasament 165 de copii, iar în prezent sunt 37 de copii în APP și 7 copii cu nevoi speciale în serviciul de răgaz. „Ne propunem, până la sfârșitul anului, să atingem numărul de unități care a fost aprobat de CMC –  50 de asistenți parentali profesioniști”, precizează funcționara. 

Campanie națională de recrutare a asistenților parentali

O campanie națională, lansată de UNICEF, CCF Moldova și Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, încearcă să recruteze asistenți parentali pentru bebeluși și copii cu dizabilități. În total, vor fi identificați peste 60 de doritori de a deveni asistenți parentali profesioniști, care vor fi evaluați, selectați și ulterior instruiți și aprobați.

SPOT VIDEO Campania „Tu te-ai nascut in sufletul meu "

Reforma dezinstituționalizării dă roade

Potrivit CCF Moldova, datorită reformelor din ultimii zece ani, numărul copiilor din instituțiile rezidențiale s-a redus de peste cinci ori - de la 11,5 mii la aproape 2.000. Totuși o mare parte din copiii care se mai află în instituții sunt cu dizabilități sau de vârstă fragedă.

Potrivit Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei, în Republica Moldova există 445 de familii de asistenți parentali profesioniști și părinți educatori, unde cresc 981 de copii.

Materialul a fost realizat în cadrul proiectului „Advocacy for Child Rights” desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM) cu suportul UNICEF Moldova. Opiniile exprimate pe acest site aparţin autorilor şi editorilor şi nu reflectă neapărat politicile sau viziunile UNICEF.

 

 

Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Comentarii