Drepturile copilului

Serviciile sociale pentru copii, la un pas de criză

După închiderea internatelor, sute de copii au revenit acasă, iar autoritățile s-au angajat să le creeze condiții pentru a preveni separarea acestora de familii. Astfel, au fost create mai multe servicii destinate familiilor și copiilor în situație de risc. Acestea au încetat însă se se dezvolte pe parcursul ultimilor ani, după ce finanțarea lor a fost pusă exclusiv în seama autorităților publice locale. Criza s-ar putea aprofunda începând cu 1 ianuarie 2017, când raioanele nu vor mai putea beneficia de banii din fondul special de compensare a cheltuielilor pentru serviciile sociale.

„Mulți copii ar putea ajunge din nou în stradă”  

În cele zece localități din raionul Basarabeasca numărul de servicii sociale pentru copii este destul de limitat. Aici activează  5 asistenți parentali, 20 de asistenți personali pentru persoanele cu dizabilități și o casă de copii de tip familial. Chiar și așa pentru menținerea lor e nevoie de circa 2 milioane de lei anual, bani pe care autoritățile nu îi au.

Mihail Martinov, șef interimar la Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei (DASPF) din raionul Basarabeasca, spune că a pus problema finanțării serviciilor de mai multe ori: „Nu-i normal să fiu pus în situația să mă rog la 27 de consilieri să ne ofere bani pentru a finanța aceste servicii,  dar și să le dovedesc pentru cine sunt acestea destinate. Nu-i normal să umblu cu cerutul”.

Potrivit lui Martinov, în condițiile în care nu va exista finanțare,  serviciile se vor închide, iar mulți copii ar putea ajunge din nou în stradă: „Copiii au fost plasați în internate zeci de ani la rând, instituțiile s-au închis, dar nu e clar unde sunt banii. Statul cheltuia câte 40-50 mii de lei anual pentru un copil în internat. Dacă ar da înapoi măcar 20 de mii, am putea ajuta acești copii”, mai adaugă Mihail Martinov.

„Riscăm să revenim la internate”

O stuație similară s-a creat și în raionul Dubăsari, unde până acum câțiva ani nu a existat niciun serviciu social pentru copii.  Acum și cele trei servicii create în anul curent sunt în pericol de a fi închise sau suspendate. Cele două case de copii de tip familial și o casă comunitară create cu ajutorul unei fundații din străinătate ar putea deveni o povară pentru autorități în momentul în care vor trebui să preia finanțarea lor. Casele au fost cumpărate de donatori străini și tot ei vor achita salariile angajaților până la 1 septembrie, după care aceste cheltuieli urmează să fie finanțate de autoritățile din Dubăsari. Potrivit lui Eugen Botnari, șef de secție în cadrul DASPF Dubăsari, tot din lipsă de bani în raion nu pot activa și alte servicii, de exemplu echipa mobilă sau asistența personală pentru persoanele cu dizabilități.

„Avem mai multe servicii, dar dacă nu vom avea bani vom începe să renunțăm la ele. Sperăm că le vom putea menține. Dacă nu se va găsi o soluție, serviciile vor începe să se închidă și vom ajunge la instituțiile rezidențiale care au existat până acum, iar asta înseamnă că toate investițiile care s-au făcut până acum au fost în zadar”, afirmă Botnari.

Comasarea serviciilor sociale a început și la Ungheni

Poză simbol

La Ungheni, raion care tradițional a avut un număr mare de servicii sociale, autoritățile caută acum soluții pentru menținerea acestora. La prima etapă, mai multe servicii urmează să fie comasate prin crearea unui centru unic care să presteze diverse tipuri de servicii pentru copii și familiile în situații de risc.

„Vom remodela și comasa unele servicii deoarece pe parcursul anilor noi am dezvoltat, pilotat multe servicii la nivel național – și asistența parentală profesionistă, și sprijin familial, și centrul mamă-copil. Ne propunem să creăm un centru de servicii pentru mamă și copil,  inclusiv în scopul optimizării cheltuielilor”, afirmă Tudor Rădeanu, șef al DASPF Ungheni.  

Noul centru de la Ungheni va începe să funcționeze de la 1 ianuarie 2017, aici urmând să fie concentrate cel puțin 7-8 servicii sociale pentru familie și copil. În afară de aceasta, raionul va menține toate serviciile existente în anii precedenți, de exemplu, asistența parentală profesionistă, unde, în prezent, există circa 80 de copii, sprijinul familial – (alocații bănești pentru familii în dificultate), serviciu pentru care autoritățile din Ungheni cheltuie în jur de 200-300 de mii de lei anual.

Totuși chiar și în acest raion ar putea apărea probleme, în special în ce privește finanțarea serviciilor de specializare înaltă, de exemplu pentru copiii cu dizabilități severe. „Aceste servicii sunt foarte costisitoare și greu de dezvoltat și întreținut la nivel de raioane. Respectiv, ar trebui să fie create câteva centre specializate, finanțate din bugetul de stat, iar de serviciile acestora să se folosească câteva raioane”, spune Tudor Rădeanu.

Servicii dezvoltate „cu pas de melc”

La Strășeni lucrurile se mișcă lent, dar sigur, ne spune șefa DASPF din raion, Natalia Olevschi: „Știu că sunt multe raioane care au multe servicii și mă bucur pentru ele, dar uneori este în favoarea noastră să ne mișcăm ca melcul. Cantitatea nu întodeauna aduce calitate. Cred că noi cu pași mici vom face lucruri mari.”

Aici activează șapte asistenți parentali profesioniști (APP) și patru case de copii de tip familial. Până la începutul anului 2016,  a fost deschis și un centru de plasament pentru  copii, care avea o capacitate de 25 de persoane, dar proiectul a eșuat. „S-a dovedit a fi ineficient din cauza calității serviciilor, dar și a costurilor, așa că l-am reorganizat în APP”, precizează șefa DASPF.

Funcționara susține că în anul 2017 se dorește crearea a încă opt servicii de APP. „Nu este suficient, dar începutul e bun”, spune aceasta. Potrivit ei, direcția pe care o conduce negociază acum un acord cu Centrul de plasament pentru copii de vârstă fragedă din Chișinău, unde se află și șase micuți din Strășeni, pentru reîntoarcerea acestora în familiile biologice sau plasarea lor într-un serviciu de alternativă. Alți 20-30 de copii din localitate sunt plasați în diferite internate din țară, inclusiv la gimnaziul-internat din Strășeni. Un calcul al DASPF Strășeni arată că pentru un copil ținut la internat se cheltuie anual 85 de mii de lei, exact cât pentru trei copii din serviciul de asistență personală profesională. „Noi dezvoltăm foarte greu în raion aceste servicii, pentru că nu sunt bani”, explică șefa DASPF Strășeni.

„Nene, du-ne la centrul Vatra că statul nu are grijă de noi și nu avem ce mânca”

În lipsa serviciilor sociale, zeci de copii care se pomenesc în situații de risc sunt plasați de zeci de ori în aceleași centre de unde fug. Tot ce pot face autoritățile este să-i identifice și să-i întoarcă acasă, adică chiar în mediul din care au fugit. La centrul „Vatra”- o instituție cu statut pentru orfani - sunt duși copiii găsiți pe străzile Capitalei sau în clădirile pustii unde aceștia își fac adăpost. Unii au fost plasați la „Vatra” și de 26 de ori, în numai câteva luni, însă problema lor așa și nu a fost rezolvată. Ianîș Jitari, specialist la Direcţia pentru Protecţia Drepturilor Copilului din Chișinău, afirmă că cifra copiilor care ajung în situații de risc este în creștere. Potrivit lui, numai în prima jumătate a anului curent în Capitală au fost înregistrate 247 de plasamente – cu peste 100 mai multe decât în tot anul 2015.

„Poliția îi duce la Centru, noi îi spălăm, îi hrănim și după asta fug. Acum nici cu mâncarea nu-i mai putem ademeni. Ei știu că dacă vin la centru, noi sunăm autoritățile de la locul lor de trai și acestea sunt obligate să-i preia în cel mai scurt timp. Însă avem autorități tutelare care ne spun că nu este copilul nostru, căutați-i rudele”, susține funcționarul.

Potrivit funcționarului, cei mai mulți copii sunt din raioanele Criuleni, Strășeni, Călărași și Nisporeni, iar cel mai des, aceștia ajung în plasament iarna, când nu mai pot îndura foamea și frigul de pe stradă: „Veneau la secția de poliție, băteau în geam sau se apropiau de vreun polițist și spuneau: „Nene, du-ne la centrul Vatra că statul nu are grijă de noi și nu avem ce mânca".

Primele semnale de alarmă au apărut încă în 2014

Despre problemele legate de finanțarea serviciilor sociale pentru copii și familie vorbesc și ONG-urile specializate în domeniu. Potrivit Lilianei Rotaru, președinte CCF Moldova, primele semnale de alarmă au început să apară acum doi ani: „Încă în 2014 am început să primim din raioanele în care lucrăm mesaje extrem de îngrijorătoare. Oamenii ne spuneau că nu pot să mențină serviciile, nu pot să deschidă și să dezvolte servicii noi, nu pot asigura calitatea și că vor trebui să stagneze la acest nivel sau să micșoreze numărul de servicii. Avem raioane care ne zic că au luat credite pentru repararea spitalelor, de exemplu, și nu au deloc bani, chiar și pentru necesitățile stringente”, susține Liliana Rotaru.

VIDEO// Interviu cu Liliana Rotaru, președinte CCF Moldova

Directoarea unui alt ONG, Centrul Național pentru Prevenirea Abuzului față de Copii (CNPAC), Daniela Sâmboteanu, spune că nu este corect ca finanțarea seviciilor sociale, în special a celor de specializare înaltă destinate reabilitării copiilor victime ale abuzurilor, să fie pusă în exclusivitate pe seama autorităților publice locale:

Daniela Sâmboteanu, director CNPAC Foto: europalibera.org

„Noi facem acum un studiu ca să venim cu propuneri privind finanțarea serviciilor sociale. Nu putem pune doar în seama autorităților locale sarcina de a presta un serviciu pentru o categorie atât de specifică, cum sunt copiii. Noi nu putem pune în sarcina APL să finanțeze astfel de servicii importante. Ele nu trebuie să fie atât de multe, dar suficiente ca să putem răspunde la toate cazurile, astfel ca să nu râmână niciun copil neasistat”.

Președinta CNPAC susține că un copil nerecuperat după ce a suferit un abuz va genera multiple costuri sociale atunci când va deveni adult. „Dacă nu recuperează un copil abuzat, țara are de plătit cu mult mai mult.  Acesta este un adult care nu se va angaja în câmpul muncii, care nu va naște copii sau care va comite infracțiuni și statul va cheltui bani pentru detenția lui în penitenciar etc. Adică statul va cheltui mult mai mult pentru un copil care nu a fost reabilitat. Mai bine achită acum o anumită sumă de bani și după asta va avea de câștigat mult mai mult”.

Autoritățile caută ieșire din situație

Solicitată de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice, Rodica Moraru-Chilimar, șefă de direcție la Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, a recunoscut că problema există și că autoritățile caută acum căi pentru soluționarea acesteia. Totodată, funcționara a menționat că în ultimii doi ani unele servicii destinate copilor au înregistrat o dinamică pozitivă. Astfel, a crescut cu aproape 50 de unități numărul asistenților parentali profesioniști, cifra acestora ajungând în anul curent la 370 de unități în întreaga țară.

Totuși nu toate raioanele au dezvoltate servicii sociale destinate copiilor. Astfel, serviciul sprijin familial, care include și plăți monetare pentru o perioadă scurtă, există în doar 19 unități teritorial-administrative din cele 35 existente. În ultimii doi ani, doar două raioane au instituit acest serviciu.

În mare parte, serviciile existente s-au menținut datorită unui fond compensator, care a finanțat parțial serviciile pentru copii și familie, atunci când apăreau blocaje financiare. Acest fond nu va mai exista, însă, din anul viitor, astfel încât autoritățile se gândesc cum să evite o criză în funcționarea serviciilor sociale.

„Noi încercăm să identificăm un mecanism pentru finanțarea serviciilor sociale.  Am intuit că ne vom trezi într-o asemenea situație, astfel încât a fost creat un grup de lucru intersectorial care va identifica acel mecanism de finanțare”, susține Rodica Moraru-Chilimar. Potrivit ei, se va merge pe ideea elaborării unui pachet minim de servicii  care vor fi finanțate din bugetul de stat, celelalte urmând să fie finanțate în continuare de APL.

VIDEO// Interviu cu Rodica Moraru-Chilimar, șefă de direcție la Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei

În prezent, la nivel de stat există mai multe servicii destinate copilului și familiei în situație de risc: asistență parentală profesionistă, sprijin familial, centre de zi și de plasament pentru copiii în situație de risc și pentru cei cu dizabilități, case comunitare petru copiii în stuații de risc etc.

Investigația a fost realizată în cadrul proiectului „Advocacy for Child Rights” desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM) cu suportul UNICEF Moldova. Opiniile exprimate pe acest site aparţin autorilor şi editorilor şi nu reflectă neapărat politicile sau viziunile UNICEF.

 

Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Comentarii