Drepturile copilului

Video // Șapte scenarii de învățare pe timp de criză sanitară, sau cum s-a descurcat școala în noua normalitate Covid-19

Pandemia de coronavirus a dat peste cap procesul de studii al elevilor și studenților, iar instituțiile de învățământ au fost puse în situația să se adapteze din mers pentru a face față condițiilor dificile. Liceul Spiru Haret din Chișinău este un caz fericit, or dotarea tehnică a instituției le-a permis elevilor să studieze fără probleme, inclusiv de la distanță. 

Foto: CIJM

Instituțiile de învățământ primar, gimnazial și liceal au avut de ales, la începutul anului curent de studii, unul dintre cele șapte scenarii propuse de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. Primul scenariu presupune prezența fizică la școală a tuturor elevilor și poate fi aplicat în cazul școlilor cu un număr de până la 300 de elevi. A doua variantă este învățarea în două schimburi. Modelul trei reprezintă învățarea combinată. Este vorba despre împărțirea școlii în zile de prezență și zile de comunicare la distanță: o zi se vine la școală, o zi se comunică la distanță. Scenariul patru înseamnă învățarea de tip hibrid, când 50% din elevi vin la școală, 50% învață la distanță peste o zi. Modelul cinci presupune învățarea alternantă – elevii o să meargă o săptămână la școală, apoi timp de o săptămână vor învață on-line. Varianta șase e învățarea la distanță, adică doar online, iar modelul șapte reprezintă învățarea mixtă. 

Liceul Teoretic Spiru Haret din Capitală, condus de Victor Ambroci, a ales modelul 5 de studii – învățarea alternantă. Pentru ca să alegi acest model este nevoie de dotarea instituției. 

„Pandemia a venit ca o avalanșă”

Pandemia de coronavirus i-a luat prin surprindere pe șefii instituțiilor de învățământ, care au fost nevoiți să se adapteze din mers. Spre deosebire de alte instituții, adaptarea la noile realități nu a fost dificilă pentru Liceul Spiru Haret, întrucât acesta era deja dotat tehnic.

„Pandemia a venit peste capul nostru ca o avalanșă de zăpadă. Ne-a luat pe toți prin surprindere. Nu eram pregătiți întru totul, dar, de-a lungul anilor, ne-am străduit ca instituția să se modernizeze. Am investit foarte mult în dotarea instituției inclusiv cu tehnica de calcul, care acum este la mare căutare. Lucrul ăsta ne-a avantajat în fața altor instituții, care poate nu au avut aceste posibilități. 

La începutul pandemiei, toate sălile de clasă deja erau dotate cu table interactive, lucru extraordinar care permite profesorilor să interacționeze cu elevii la distanță. Avem în total 41 de table interactive.

Am mai cumpărat acuma, la începutul pandemiei, câteva laptopuri, dar în mare parte, dotarea sălilor de clase cu table interactive presupune și laptopul profesorului. Mai aveam și vreo 38 de calculatoare staționare, care pe parcurs sunt înlocuite cu laptopurile despre care vorbeam”, relatează Victor Ambroci.

Elevii voiau să vadă și profesorul, ca să interacționeze și cu el

Foto: CIJM

Tabla interactivă oferă profesorului posibilitatea să predea astfel încât și elevii care îl urmăresc de acasă online să vadă ceea ce se explică. „Această tablă interactivă permite să vizionezi filmulețe, să ai niște jocuri în diferite programe, care sunt utilizate.

La un moment dat, apăruse o problemă, că nu toți elevii de acasă vedeau profesorul în fața tablei, or toate tehnologiile astea sunt foarte bune, dar nimeni nu a anulat explicarea materiei la tablă. Elevii voiau să vadă și profesorul, ca să interacționeze și cu el. 

Pentru a rezolva această problemă am procurat și niște camere cu rezoluție înaltă, care permit elevilor să vizualizeze și profesorul, și tabla. Asta i-a ajutat. În plus, am mai procurat și câteva tablete grafice, pentru profesorii de matematică. Adică, ceea ce scrie el pe tabletă, este proiectat pe tabla interactivă și celor de acasă le e mai ușor să înțeleagă”, spune directorul liceului.

Victor Ambroci susține că fiecare profesor de la Spiru Haret este asigurat cu un laptop. „În cazul în care acasă au un singur laptop, dar mai este și soțul care lucrează de acasă sau mai este un copil care are nevoie să se conecteze și el, atunci profesorul respectiv depune o cerere și noi îi permitem să-și ia laptopul de la liceu ca să-l folosească acasă. În felul acesta, el știe că are instrumentul de bază pentru a asigura procesul de studii”, punctează Ambroci.

Foto: CIJM

Liceul Teoretic Spiru Haret, unde învață peste 1.200 de elevi, în 37 de clase, este un caz fericit, dispunând de dotarea necesară pentru a asigura învățarea la distanță, combinată cu prezența fizică. Cu toate acestea, din cei 89 de pedagogi, de la începutul pandemiei 21 s-au infectat cu noul coronavirus.

Doar circa 50% din familii au putut să asigure învățarea la distanță cu ajutorul unui calculator 

Însă, multe școli mai puțin dotate, au trebuit să aleagă alte scenarii, din cele șapte propuse de Ministerul Educației, unul din motive fiind și lipsa posibilităților tehnice de a asigura predarea online. Un studiu al Institutului de Politici Publice arată că doar circa 50% din familii au putut să asigure învățarea la distanță cu ajutorul unui calculator, respectiv, în jur de 40 la sută din copii au învățat la distanță cu ajutorul unui telefon inteligent. 

„Prin urmare, circa 50% din elevi nu au avut posibilitatea să învețe conform cerințelor sanitare și conform rigorilor didactice ale instruirii asistate de calculator. Dacă să ne referim la excluziunea digitală, ea s-a manifestat în funcție de nivelul socio-economic al familiei. Și aici discrepanțele sunt enorme. Dispun de calculatoare circa doi din trei elevi în cazul familiilor cu un nivel înalt socio-economic mai bun, iar în cazul familiilor cu un nivel socio-economic scăzut, doar unul din trei elevi a avut acces la calculator”, precizează Anatol Gremalschi, director de programe la IPP.

Foto: CIJM

În aceste condiții, când nu există alternative prezenței fizice în sala de clasă, este deosebit de important ca școala să poată asigura cele trei măsuri cheie de prevenire a răspândirii infecției Covid-19: spălatul pe mâini, distanța fizică și igiena tusei. Pentru că nu toți copiii pot învăța la distanță, iar educația rămâne a fi un serviciu esențial pe timp de pandemie, UNICEF a livrat, cu suportul USAID, mii de litri de dezinfectanți și săpun lichid pentru toate școlile din Republica Moldova, și nu în ultimul rând, a pus la dispoziția elevilor, părinților și profesorilor materiale informative despre regulile sanitare pe care trebuie să le urmeze pe timp de pandemie.

Peste 68.000 de litri de săpun lichid, 454.000 de bucăți de săpun solid și peste 136.000 de litri de dezinfectant lichid pentru mâini au venit să asigure necesitățile sanitare ale celor peste 2.600 de instituții educaționale, care includ aproape 23 de mii de clase și grupe de grădinițe, în primele trei luni ale anului școlar 2020/2021. 

Acest ajutor este cu atât mai necesar, cu cât părinții nu par să accepte modelele care conțin elemente de învățare la distanță pentru copiii lor. „Părinții de la oraș și cadrele didactice de la oraș sunt mult mai critice și consideră că educația în timp de criză sanitară bazată doar pe online nu este una de calitate. În cazul părinților de la țară, opiniile sunt în general mai pozitive”, spune Anatol Gremalschi. 

Și Victor Ambroci, chiar dacă instituția pe care o gestionează a reușit să se adapteze noilor realități, este de părere că pandemia a afectat calitatea studiilor. Or, indiferent de tehnologii, interacțiunea fizică a profesorului cu elevii este indispensabilă. „Nu este posibil să instruiești un elev la fel ca și până la pandemie, în condițiile astea, să menții interesul. Acum, stai și te uiți în ecran, dar nu poți să vezi ochii elevilor, reacția lor la o opinie exprimată. Copiii vor să interacționeze, copiii sunt dornici unul de altul și se mai întâmplă ceva... noi am observat deja că s-au divizat clasele în două. Cei care au venit anul acesta nici nu se cunosc între ei, clasa întreagă. Pentru că grupul de elevi care studiază online și cel care vine la școală nu se întâlnesc”, mai subliniază directorul. 

Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Comentarii