Curtea de Conturi a prezentat luni, 26 septembrie, Auditul veniturilor administrate de către Serviciul Vamal, unde s-au constat pe fundalul creșterii comerțului exterior, dar și a balanței comerciale, o serie de încălcări, care au adus un prejudiciu substanțial bugetului de stat. Auditul a evidențiat și ineficiența legislației fiscale și vamale, care a condiționat acordarea unor facilități și scutiri de 3 mld de lei. Totodată, auditul a constatat import ilegal de mărfuri din CSI în valoare totală de peste 632 mil dolari.

Scutiri și facilități de 3 mld. de lei

Conform auditului Curții de Conturi a veniturilor administrate de către Serviciul Vamal în anul 2010, bugetul de stat a fost influențat semnificativ de scutirile și facilitățile fiscale. Acestea au fost acordate la plata drepturilor de import, costul cărora a constituit 2997,3 mil. lei, sau 30,7% din volumul total al veniturilor administrate de Serviciul Vamal în perioada de gestiune. Privilegiate în acest sens au fost companiile importatoare de gaz, de produse farmaceutice și autovehicule.

Importatorii de autovehicule au beneficiat de scutiri în valoare totală de 234 mil. lei, suma scutirilor pentru fiecare agent economic în parte variind între 15 mil. lei și 23 mil. lei. În cazul companiilor farmaceutice aceste scutiri au variat între 34 mil. lei și 54 mil. lei. În cazul companiilor importatoare de gaz, valoarea scutirilor pentru fiecare agent economic depășește suma de 100 mil. lei. Unul dintre beneficiarii acestor scutiri este și compania Bemol, care doar în 2010 a beneficiat de scutiri în valoare de 124 mil. lei.

În opinia auditorilor Curții de Conturi, aceste scutiri și facilități sunt consecința  unei politici fiscale și vamale inadecvate pentru că aduc un prejudiciu semnificativ bugetului de stat, deși sunt absolut legale. „Toate scutirile și facilitățile fiscale sunt în conformitate strictă cu legislația în vigoare”, susține Tudor Balițchi, director general al Serviciului Vamal.

Scutirile și facilitățile vamale în număr exagerat de mare

În opinia lui Veaceslav Negruța, ministrul Finanțelor, acordarea de către legislația fiscală a numeroaselor facilități și scutiri reprezintă o problemă pentru Republica Moldova, acestea fiind acordate, pe parcursul mai multor ani, în număr exagerat de mare. Doar în 2010 suma totală a scutirilor și facilităților fiscale acordate agenților economici la import este puțin sub 3 mld. lei.

 „Politica pe care o promovăm în cadrul Ministerului Finanțelor este de a elimina aceste scutiri și facilități acordate de multe ori pe nedrept. Unii s-au acomodat foarte bine, creând peste noapte asociații nonprofit, prin intermediul cărora se importă un volum destul de mare, profitând abuziv de o serie de facilități”, a menționat el la aceiași ședință a Curții de Conturi.

ZEL-urile, „insulițe off-shore” pe teritoriul Republicii Moldova

Inclusiv scutirile și facilitățile de care beneficiază Zonele Economice Libere sunt absolut legale, dar activitatea acestora trebuie monitorizată îndeaproape, este de părere ministrul Finanțelor. „Trebuie să ne gândim atent dacă mai avem nevoie de noi zone economice libere și care este, în fond, rolul acestora. Sunt ele într-adevăr niște platforme pentru export sau modalități de ocolire a regimului fiscal și vamal. Pentru Republica Molodva este foarte riscant să avem aceste insulițe off-shore”, se arată îngrijorat Veaceslav Negruța.

Erori de milioane ale personalului vamal

Obținerea facilităților și scutirilor au fost condiționate și de anumite erori comise de personalul vamal. „În unele cazuri,  atribuirea neregulamentară în declarațiile vamale a unor coduri privind regimul vamal, a condiționat scoaterea de sub supraveghere vamală și punerea în circulație liberă a unor active materiale destinate includerii în capitalul social în sumă de 19,6 mil. lei cu scutiri de 4,3 mil. lei”, menționează Victor Munteanu, șeful echipei de audit al Curții de Conturi.

De asemenea, Auditul a stabilit că Birourile Vamale Bălți, Briceni, Bender, din cele șase metode de vămuire existente, prin care se determină valoare mărfurilor în vamă, au aplicat numai metodele de vămuire nr.1 și 6, fără a completa în mod obligatoriu rubricile privind cauzele renunțării la metodele de vămuire. Astfel sunt create riscuri privind determinarea valorii în vamă a mărfurilor.

Veaceslav Negruța: Zonele off-shore ar trebui interzise

În opinia ministrului Finanțelor, Veaceslav Negruța, zonele off-shore aduc un prejudiciu major bugetului de stat și ar trebui interzise, dând exemplul altor state care au oferit agenților economici un termen de la 3 la 5 ani pentru a-și scoate fondatorii din zonele off-shore. „În unele state tranzacțiile cu zonele off-shore au fost interzise pentru că reprezintă un risc sporit,” explică ministrul finanțelor, precizând că din zonele off-shore sunt importate produse de larg consum, cum ar fi medicamentele, produsele alimentare, prin intermediul cărora este ocolit sistemul fiscal și vamal al Republicii Moldova.

„În anul 2010 agenții economici au efectuat tranzacții prin intermediul zonelor off-shore, conform a 21,2 mii declarații de import-export, cu valoarea mărfurilor în vamă de 4,8 mld lei, în creștere cu 2,4 mld lei față de 2009, fapt ce creează unele riscuri privind tranzacțiile de import-export”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Import ilegal din Rusia de 557 mil. dolari

Totodată, Curtea de Conturi a depistat faptul că nu întotdeauna Serviciile Vamale duc evidența corectă a importurilor și exporturilor, mai cu seamă din cauza posturilor vamale din regiunea transnistreană.

Mai mult de jumătate din produsele de import din Federația Rusă au fost introduse în țară ilegal, ocolindu-se posturile vamale sau din cauza nivelului înalt de corupție. Astfel s-a constat că din Federația Rusă, de exemplu, au fost introduse ilegal pe teritoriul Republicii Moldova mărfuri în valoare de 557,6 mil. dolari. Ilegal au fost exportate în Federația Rusă mărfuri în valoare de 91,3 mil. dolari.

Aceste date au fost calculate în baza informațiilor privind comerțul exterior ale Serviciului Vamal al Federației Ruse, care au fost comparate cu informațiile Serviciul Vamal al Republicii Moldova.

În total, din țările CSI au fost introduse ilegal în țară mărfuri în valoare totală de 632,9 mil. dolari și au fost exportate ilegal mărfuri în valoare totală de 127,3 mil. dolari. În opinia auditorilor Curții de Conturi, aceste practici duc evident la eschivarea de la plata TVA, taxelor vamale și alte taxe, ceea ce conduce la pierderi considerabile la bugetul de stat.

În această ordine de idei, inclusiv și contribuția economiei neobservate sau economiei tenebre în PIB în 2010 este de 23,3%, în creștere fața de 2009 când aceasta era de 22,4%.

Deficitul balanței comerciale este în creștere

Prin urmare, Republica Moldova continuă să importe mai mule produse decât să exporte. Comerțul exterior în anul 2010 a înregistrat suma de 6 mld. de dolari și este în creștere cu 831,5 mil. dolari (16,1%) comparativ cu anul 2009 și în diminuare cu 1,5 mld. dolari (-20,3%), în comparație cu indicii anului 2008. Pe fundalul creșterii exportului cu 18,2% ceea ce constituie 313,3 mil. dolari și creșterii importului cu 15 %, ceea ce constituie 519,2 mil. lei, deficitul balanței comerciale este în creștere cu 831,5 mil. dolari (16,1%) față de perioada precedentă de gestiune și ajunge la 1,9 mld dolari.