Aceasta i-a oferit un credit de 2.000.000 dolari pentru construcția unui sediu

Luxosul sediu al Partidului Comuniștilor, care urmează a fi dat la cheie în următoarele luni, a fost construit pe banii Băncii de Economii. Banca, cu capital majoritar de stat, a creditat partidul de guvernământ cu 22.000.000 lei (echivalentul a peste 2 mln. de dolari). 
Deși responsabili de la Banca de Economii și reprezentanți ai Partidului Comuniștilor țin în taină bănuitoarea tranzacție de creditare, noi dispunem de date care confirmă actul de finanțare de către bancă a noului sediu din centrul capitalei.

Contractul de creditare, cu nr. de 6466 (0100/07/62273), a fost semnat pe 6 septembrie 2007. Atunci, Partidul Comuniștilor a obținut de la bancă un credit în mărime de 12 mln. lei. La mai puțin de două luni, pe 31 octombrie, Banca a dublat mărimea creditului, oferind partidului încă 10 mln. lei pentru construcția aceluiași sediu, date ce se conțin în dosarul Registrului Cadastral intrat în posesia noastră. În total, Partidul Comuniștilor a obținut de la Banca de Economii, condusă de Grigore Gacikevici, consilier municipal din partea Partidului Comuniștilor, 22 mln. lei. Astfel Partidul Comuniștilor a devenit primul și, deocamdată, singurul partid din Moldova cu credit bancar.

Vasile Ursu a oferit gratis comuniștilor un teren care costă azi 3 mln. euro

Noul sediu al comuniștilor se construiește în centrul istoric al capitalei, pe str. Armenească, și se află în imediata vecinătate a Preturii și Judecătoriei sectorului Centru. Suprafața totală - 24,7 ari -, obținută gratis de comuniști, costă astăzi peste 3 mln. euro. Terenul a fost scos din proprietatea municipalității și dăruit comuniștilor, în 2006, pe vremea când Vasile Ursu era primar general interimar. Pe 16 martie 2006, consilierii comuniști și pepecediști au votat decizia de a da acest pământ în folosință gratuită, în afara licitației, Partidului Comuniștilor. Partidul avea nevoie de el pentru a-și construi sediul. La mai puțin de un an de la acest cadou, comuniștii l-au numit pe Vasile Ursu în funcția de ministru al Transporturilor și Gospodăriei Drumurilor. Potrivit lui Vasile Ursu, decizia de a acorda terenul respectiv în folosința Partidului Comuniștilor a fost una legală. Alexandru Tănase, președintele Comisiei juridice pentru ordinea publică și activitatea administrației publice locale, susține însă că municipalitatea a adoptat o decizie ilegală. „Potrivit Legii privind autoritatea publică locală, înstrăinarea, concesionarea, arenda și locațiunea terenurilor aflate în proprietatea autorității locale se face doar prin licitație publică”, afirmă Alexandru Tănase.

De fapt, edilii locali au dat teren, iar partidul își construiește sediu încălcând o hotărâre de guvern - nr. 978, din 2 septembrie 2004, prin care este pus moratoriu și interzisă orice construcție nouă în centrul istoric al Chișinăului, în „zonele protejate, de importanță națională”. Teritoriul pe care se construiește noul sediu cuprinde această zona protejată. În plus, prin aceeași hotărâre de guvern, este interzisă orice construcție în zona istorică a Chișinăului, în special „pe terenurile aferente blocurilor locative destinate deservirii acestora (sport, odihnă, uscatul rufelor, gazoane etc.)”. Amintim că sediul comuniștilor se înalță pe teritoriul unui teren de joacă pentru copii, care a fost demolat. Recent, Partidul Comuniștilor a solicitat primăriei dreptul la privatizarea terenului aferent construcției. La una din următoarele ședințe, Consiliul municipal urmează să supună votului inițiativa comuniștilor. 

Viitorul sediu al comuniștilor este o construcție luxoasă și impunătoare, care întrece chiar și sediile celor mai mari bănci din Moldova. Cu o suprafață totală de circa 8.000 metri pătrați, imobilul are 4 nivele în care vor încăpea zeci de birouri, o sală de conferințe pentru 300 de persoane, un mini-hotel pentru 50 de persoane și o imensă parcare subterană. Sediul este construit din materiale de cea mai înaltă calitate, fațada fiind placată cu aluminiu bej rezistent la foc și cu granit roșu. 

Baldovici a fost numit ministru după începerea construcției sediului comuniștilor

Relația „Stayer” cu guvernarea Firma de construcții „Stayer” a fost creată în 1994, avându-l ca administrator pe Vladimir Baldovici. Începând cu 2005, „Stayer” este subcontractată pentru reconstrucția și darea la cheie a mai multor proiecte ale actualei guvernări, cum ar fi renovarea Mănăstirii Căpriana, reconstrucția Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din satul Donici, Orhei. La fel, Stayer a executat lucrările de reparație a Palatului Național din Chișinău, făcându-i pe plac, astfel, președintelui Voronin, care a cerut ca Palatul să strălucească până la sărbătoarea „Mărțișor 2006”. Firma lui Baldovici a construit și clădirea băncii „Fincombank” din Cahul, bancă ce-l are ca președintele al Consiliului pe Oleg Voronin, feciorul președintelui. Ca răsplată, Mitropolia Moldovei îi conferă, în 2006, Ordinul bisericesc „Sf. Ștefan cel Mare”, iar în 2007, președintele Voronin îi oferă „Ordinul de Onoare”. Șeful statului și-a exprimat public recunoștința față de „Stayer” pentru „calitatea înaltă și ritmul sporit de executare a lucrărilor de restaurare” a Complexului Monastic Căpriana.

Mai aducem un detaliu nu mai puțin relevant despre noul sediu al comuniștilor. Lucrările de construcție sunt executate de firma „Stayer”, ce-i are ca asociați 50% la 50% pe actualul ministru al Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului, Vladimir Baldovici, și pe soția sa - Violeta Baldovici. De fapt, în 2006-2007, când au început lucrările de construcție, Vladimir Baldovici era om de afaceri, proprietar al firmei „Stayer” SRL. Coincidență sau nu, dar la puțin timp după demararea construcției, pe 25 iulie 2007, Baldovici este numit director general al Agenției Construcții și Dezvoltarea Teritoriului, iar pe 31 martie 2008 devine, prin decret prezidențial, ministru al Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului. Solicitat oficial să se pronunțe pe marginea lucrărilor de construcție la sediu, Vladimir Baldovici a evitat să dea orice declarație. „Este o întrebare ce ține de chestiuni personale, intime ale dlui Baldovici… Dânsul, în trecut, a avut relație cu firma „Stayer”, acum - nu”, așa a motivat refuzul ministrului consilierul său, Sergiu Covaliu. Cu câteva zile înainte de publicarea articolului, Banca de Economii ne-a expediat o scrisoare în care ne-a anunțat că mai are nevoie de o lună pentru a ne pregăti un răspuns, din cauza „deficiențelor descifrării și citirii bazelor de date vechi referitoare la creditare”. Vom reveni la subiect și vom prezenta răspunsul băncii.

Casă nouă pe bani negri

Banca de Economii, condusă de Grigore Gacikevici, a neglijat solicitarea de informație a Centrului de Investigații Jurnalistice prin care am cerut date exacte despre mărimea creditului, rata dobânzii, capacitatea financiară a Partidului Comuniștilor de rambursare a împrumutului ș.a. După expirarea termenului legal de răspuns, l-am abordat direct pe Grigore Gacikevici, dar el a refuzat categoric să dea orice informație privitoare la această tranzacție. „Nu comentez acest subiect” - este singurul „răspuns” repetat de Gacikevici la toate întrebările noastre.

Nici conducerea Partidului Comuniștilor nu face publice sursele de finanțare ale grandioasei construcții. Întrebați de noi, mai mulți deputați comuniști, precum și membri ai Comitetului Central au refuzat să spună pe ce bani se construiește noul sediu, pretextând că „nu cunosc”, „nu au participat la luarea deciziilor” sau că „nu este o chestiune importantă”. La fel, și conducerea trezoreriei partidului s-a eschivat să dea un răspuns, motivând că „nu este în drept să facă declarații pentru presă”.

și structura responsabilă de haznaua partidului - Comitetul Executiv Politic - n-a divulgat sursa de finanțare. „Nu știu dacă partidul a luat credit de la bancă pentru construcția sediului”, a declarat Vladimir Vitiuc, unul din cei nouă membri ai comitetului, completând că „în momentul în care poate și s-a decis luarea creditului, nu am participat la luarea deciziei”. Potrivit lui, partidul dispune de suficiente resurse pentru a ridica un asemenea sediu: „cotizațiile de membru, donațiile, sponsorizările”. Vitiuc a refuzat însă să dea numele persoanelor și firmelor care au oferit donații pentru sediu. Și Vadim Mișin, membru al Comitetului Central, a declarat că cheltuielile de construcție a sediului pot fi acoperite cu ușurință doar din „plata cotizațiilor celor 14.000 de membri”.

În lipsa unor răspunsuri oficiale de la ambele părți vizate în investigație, suntem nevoiți să recurgem la propriile analize și calcule.

Banca de Economii și-a încălcat propriile reguli

„Există câteva rigori obligatorii pe care le respectă orice bancă înainte de a acorda credite. Banca trebuie să cunoască scopul finanțării, termenii de rambursare, capacitatea financiară de plată a creditului și, ca siguranță finală, să dispună de un gaj pe care îl poate înstrăina, în cazul în care clientul nu poate plăti datoria. De regulă, băncile nu acceptă acordarea creditelor, dacă clientul nu a demonstrat - prin rulaje financiare, fișe de salarizare și alte acte - capacitatea de plată a împrumutului”, explică Sergiu Gaibu, expert în economie. Deci, în cazul dat, Partidul Comuniștilor urma să demonstreze Băncii de Economii că are suficienți bani, obținuți pe căi legale, pentru a rambursa creditul.

În 2007, anul în care partidul a primit credit de la bancă, Legea privind partidele politice interzicea acestora desfășurarea de activități economice, singura sursă de existență urmând să fie banii câștigați de la plata cotizațiilor de membru, vânzarea materialelor de propagandă, desfășurarea festivalurilor, expozițiilor etc. Câți ani la rând trebuiau să adune comuniștii bănuț cu bănuț cotizația lor de membru și câte busturi ale lui Lenin și insigne de octombrel trebuiau să vândă ei pentru a demonstra băncii că pot rambursa creditul de milioane?

Partidul nu poate restitui creditul din cotizațiile de membru

Partidul Comuniștilor urmează să restituie întregul credit, plus rata dobânzii (dacă aceasta există) până la 14 iulie 2010. Pentru a rambursa acest împrumut, comuniștii trebuie să plătească, lunar, Băncii de Economii aproape 700.000 lei, bani ce nu includ rata dobânzii. Altfel spus, pentru a putea rambursa creditul doar din cotizații (ce reprezintă 1% din venitul lunar) fiecare membru al Partidului Comuniștilor urmează să plătească lunar partidului 50 de lei. Pentru aceasta el trebuie să aibă un venit lunar de cel puțin 5.000 lei.

Dacă luăm în calcul ipoteza că Banca a dat partidului credit cu dobândă, în 2007 dobânda minimă fiind de 15%, atunci rezultatul ecuației se schimbă. De această dată, fiecare membru comunist cu acte în regulă trebuie să aibă un venit obligatoriu de cel puțin 7.000 lei lunar, ca să acopere creditul cu propria cotizație.

În ambele cazuri, veniturile lunare sunt peste media din economia națională. În plus, aceste calcule au vizat situația în care partidul își îngheață orice activitate până în 2010 și tot leuțul-cotizație este transferat băncii. Supoziție irealistă, mai ales într-un an electoral.

O altă sursă de posibilă cofinanțare ar fi donațiile și sponsorizările. În cazul acesta, partidul urma să prezinte băncii o listă documentată a tuturor donațiilor făcute, cu semnătura și datele concrete ale fiecărui agent economic sau persoană fizică. Cine sunt generoșii finanțatori ai partidului de guvernământ este o informație ținută în taină de partid, care, dezlegată fiind, poate scoate la iveală interesanta relație a donatorilor politici cu puterea comunistă…

Trăgând linia aici, vedem limpede că Partidul Comuniștilor nu are posibilitate să adune, cel puțin pe căi oneste, sumele necesare pentru rambursarea creditului. De unde va lua bani partidul lui Vladimir Voronin pentru a restitui, totuși, creditul?

Acest articol este un produs al Programului de Stagiere „Promotori ai Transparenței” și a fost publicat în cadrul Programului Consolidarea Capacității de Monitorizare a Societății Civile din Moldova, implementat de Academia pentru Dezvoltare Educațională (AED). Programul este finanțat de Corporația Provocările Mileniului (MCC) și administrat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare (USAID) în cadrul Planului Preliminar de țară (PPț) al RM. Conținutul articolului este responsabilitatea autorului și nu reflectă în mod necesar viziunea AED, MCC sau USAID.