Economic

Comerț cu „suflete moarte” de 70 000 000 de lei

www.superselecto.com

Oleg Voronin este și stăpânul Cimitirului Eroilor din Chișinău?

Fostul Cimitir de Onoare din Chișinău, numit și Cimitirul Eroilor din sectorul Botanica, unde și-au găsit locurile de veci militari români, ruși, austrieci, cehi, francezi, greci, polonezi etc., decedați în cele două războaie mondiale pe teritoriul Basarabiei, a fost obiectul unei comercializări dubioase a ex-guvernului comunist.

Viceprimarul capitalei, Nistor Grozavu, a declarat că privatizarea terenului s-a efectuat rapid și fără transparență. Cabinetul lui Tarlev a exercitat presiuni asupra primăriei, ca aceasta să elibereze acte permisive pentru proiectarea locului cu bucluc. Viceprimarul nu exclude faptul că anume Oleg Voronin s-ar afla în spatele acestei tranzacții.

„Teren destinat construcțiilor”, pe morminte

Cimitirul în 1942

În pofida demersurilor societății civile, demarate încă de regretatele noastre personalități – Gheorghe Ghimpu și Vadim Pirogan – dar și autoritățile române de a restabili și amenaja cimitirul distrus de sovietici, terenul cu suprafața de aproape două hectare (1,873 ha) de pe strada Decebal 17 din zona Botanica, a fost vândut în octombrie 2007 cu cel mai mare preț de achiziție la acea dată – 70 000 000 (milioane) de lei moldovenești, Societății „Buicani Real Estate Holding” SRL . Și asta în condițiile în care RM a semnat Convenția Europeană cu privire la protecția și îngrijirea cimitirelor militare, iar Cimitirul Eroilor face parte din Registrul monumentelor de importanță națională și municipală. Conform arhivelor, în perioada interbelică cimitirul a fost „o adevărată operă de artă și o înaltă realizare urbanistică”.

Cimitirul situat în zona ultracentrală de la Botanica atrage mari interese de business. Întâi de toate, Centrul comercial „Jumbo” a fost construit pe o bună parte a mormintelor eroilor noștri. Corespondența productivă din 2006 dintre fostul premier Vasile Tarlev și președintele Vladimir Voronin dovedește interesul deschis al conducerii de vârf pentru vinderea terenului în cauză, aflat atunci la balanța Institutului de Pulmonologie și Ftiziatrie „Chiril Draganiuc”. De remarcat că niciun act guvernamental cu privire la această tranzacție nu atesta existența pe acel loc a unui cimitir. În Extrasul din Registrul bunurilor, eliberat la momentul semnării contractului de vânzare-cumpărare a terenului, se menționează că terenul respectiv ar fi „liber fără construcții”.

Iar societatea civilă protestează în continuare și cere explicații oficiale referitoare la cauzele misterioasei demolări a complexului spitalicesc TBC, dat în exploatare după anul 1960 pe teritoriul.Cimitirului Eroilor. Într-o scrisoare către ex-președintele comunist, „în scopul asigurării securității statului”, Vasile Tarlev îi solicita permisiunea vânzării prin licitație a lotului menționat. Acesta își motiva cererea prin „starea deplorabilă” a fostului spital de tuberculoză, care în opinia lui, trebuia demolat și din banii obținuți din vânzarea terenului, să fie reconstruit Spitalul de boli tuberculoase din localitatea Vorniceni.

Cum a luptat Vasile Tarlev cu o „eventuală epidemie TBC”

Iată și „argumentele forte”: „Din momentul dării în exploatare și până în prezent, edificiile au fost supuse doar reparației curente, cu excepția ultimilor ani. Rețelele interne de apeduct și canalizare sunt în stare dezastruoasă și nu pot fi restabilite. Din cauza scurgerilor din acestea, s-a produs tasarea fundației aripii stângi a blocului, au apărut fisuri și deformații ale pereților…Extremitățile grinzilor podelelor sunt putrede, tencuiala de pe tavan și pereții din saloane, coridoare, precum și plăcuțele de faianță din sălile de proceduri cad…”, scria Tarlev.

Cum a reușit să prevină fostul premier comunist o epidemie TBC, aflăm din aceeași corespondență: „Necesitatea creării condițiilor optime de cazare și acordare a asistenței medicale spitalicești pacienților de tuberculoză pentru prevenirea unei eventuale epidemii, determină oportunitatea revitalizării spitalului din Vorniceni”.

„Călare” pe legislație

Vladimir Voronin nu l-a putut refuza pe grijuliul premier pentru sănătatea poporului și i-a acceptat propunerea, numindu-l chiar pe Nicolae Gumenîi, pe atunci șef al Aparatului Guvernului, în fruntea Comisiei privind desfășurarea concursului comercial pentru comercializarea terenului de pe strada Decebal, nr.17, din care mai făceau parte Boris Golovin, fostul viceministru al Sănătății, Valentin Crudu, fostul viceministru al Educației, Valentin Zubic, ex-ministrul de Interne etc.

În decembrie 2006, comisia deja elaborase Proiectul Hotărârii Guvernului „Cu privire la comercializarea unui teren în scopul fortificării bazei tehnico-materiale a Clinicii nr.2 a Institutului de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc”. Doar că, în ianuarie 2007, consilierul prim-ministrului, Iurie Bucinschi, anunța că inițiativa respectivă „nu are suport legal, din motivul finalizării Programului de privatizare, la 31 decembrie 2006”.

Această atenționare a atras doar furia fostului premier, care și-a sancționat consilierul, prin transferarea într-o altă funcție. Nimeni și nimic nu a putut opri comerțul cu „suflete moarte” a conducătorilor comuniști. Nici chiar Regulamentul cu privire la cimitire, potrivit căruia, „locurile de înmormântare ce nu funcționează, precum și locurile de înhumare a militarilor participanți la diverse acțiuni militare, sunt monumente ale cultului și istoriei, declarate patrimoniu național. Pot fi demolate, transferate, modificate cu autorizația administrației publice locale”.

2 000 000 de lei pentru demolarea spitalului TBC

În august 2007, Monitorul Oficial informa despre desfășurarea Licitației terenului de pe strada Decebal, 17, destinat construcțiilor, de către Agenția de Privatizare în comun cu Ministerul Sănătății. „și-a depus oferta doar o singură companie – Societatea „Buicani Real Estate Holding” SRL, înregistrată în România și reprezentată de cetățeanul francez Marc Gerard Georges Chouraqui, care a împuternicit-o pe Cătățina Gondiu, cetățeancă moldoveancă, să participe la concursul comercial”, a spus Alina Nedelea, secretara Comisiei de concurs. Prin decizia comisiei din 16 octombrie 2007, prețul bunului imobil a fost stabilit în suma de 70 de milioane de lei moldovenești. Compania achizitoare a terenului se ocupă cu activități imobiliare (cumpărare-vânzare) cu bunuri proprii.

Imediat după vânzarea terenului, „dulcele” prim-ministru a emis o hotărâre de alocare a 2 000 000 (milioane) de lei (!) Ministerului de Interne, doar pentru demolarea clădirii fostului spital TBC, rasă de pe fața pământului în trei zile. Demolarea a avut loc în condiții inimaginabile, prin aruncarea la gunoi a osemintelor martirilor, susțin unii membri ai Comisiei pentru salvarea Cimitirului Eroilor.

„Cum putea Guvernul Tarlev să-i transfere lui Gheorghe Papuc, fostul ministru al Internelor, două milioane de lei, ca să demoleze o clădire ce era deja proprietate privată? Dacă într-adevăr locul era un focar de infecție, așa cum afirmau autoritățile, normal ar fi fost să facă un sarcofag cu rămășițele dărâmăturilor și să le îngroape în pământ. Specialiștii nu a prezentat niciun certificat că acolo exista pericolul infectării cu TBC”, a relatat Gheorghe Grinciuc, vicepreședintele Comisiei pentru salvarea Cimitirului Eroilor.

„Acolo oamenii se îmbolnăveau și psihic…”

Solicitat de Jurnal de Chișinău, Vasile Tarlev a declarat că a „contribuit mult la demolarea blocului Institutului de Ftiziopneumologie de pe strada Decebal 17, din cauza condițiilor antiumane de tratare a bolnavilor de TBC, din cauza cărora, unii se îmbolnăveau și psihic. Această decizie am luat-o, la recomandarea specialiștilor, în vederea consolidării bazei tehnico-materiale a spitalului din Vorniceni.” Întrebat de ce a dispus vânzarea unui teren pe care se află un cimitir, fostul prim-ministru ne-a răspuns că „nu s-a ocupat e o investigație pe acel loc”. „Dacă știam, aș fi fost categoric împotrivă, pentru că sunt un creștin adevărat, precum știți”, a mai spus Tarlev. Să înțelegem că fostul premier făcea abstracție de bombardamentul cu scrisorile și cererile de reabilitare a cimitirului militar internațional?!

Să amintim că în perioada „domniei” lui Tarlev, au fost investiți zeci de milioane de lei pentru edificarea Complexului „Gloria militară” sovietică, din care s-a furat ca în codru.

Frigărui pe osemintele eroilor

În timp ce unii visează la venituri mari din viitoarele construcții pe mormintele soldaților și ofițerilor din șapte armate, tineri din cartierele învecinate organizează acolo chefuri, renumite în oraș. Indivizi cu comportament deviant fac frigărui chiar în fața fundamentului fostei capele, distrusă de bolșevici, despre care arhivele spun că era „frumoasă, executată cu mult gust artistic, în stilul bizantin vechi, înconjurată de șase parcele de morminte în care au fost înhumați 202 eroi, precum și două cripte cu 572 eroi români și ruși neidentificați…”

Pe locul unde se cinsteau eroii neamului, numeroși indivizi se droghează, beau și fac alte lucruri necuviincioase, iar boschetarii și-au găsit acolo adăpost. Ei au ajuns să scoată morții din morminte, afirmă mai mulți martori. Parohul Bisericii Deportaților din vecinătate susține că asemenea sacrilegii se petrec cu regularitate, osemintele sunt aruncate prin cimitir, împreună cu gunoaiele. Tinerii chiar au încercat să incendieze crucea instalată în memoria eroilor români de Asociația victimelor regimului comunist și veteranilor de război ai Armatei Române. În mod paradoxal, nicio armată nu poate ține piept actualilor invadatori ai locului de veci.

Edilii capitalei care dovedesc sprijin în această chestiune, uneori prin fraze bombastice, fac prea puțin pentru păstrarea ordinii publice în Cimitirul Eroilor. Poliția de sector, în frunte cu șeful său, nu reacționează la interminabilele acte huliganice, sub pretextul că „locul respectiv nu ar avea statut de cimitir”. În concluzie, jocul pe morminte nu este interzis în RM.

„Meritați-vă morții, meritați-vă Patria…”

Dintr-un studiu extraordinar al cercetătoarei Maria Ișaev, realizat în anul 1999, din actele descoperite în arhiva Muzeului Militar din București, aflăm că „Mareșalul Ion Antonescu dorea să facă din Basarabia „ținutul model”, de unde să ducă exemplele cele mai bune, pentru a redresa restul țării. „Vreau să arăt și neamului, și Europei, spunea mareșalul, că acest ținut, care a fost așa de criticat, poate da cea mai de seamă contribuție în reconstrucția noului stat românesc.” În cazul Cimitirului Eroilor visul i-a devenit realitate. S-a lucrat la el cu dăruire, astfel că realizatorii acestuia au avut tot dreptul să afirme că acel loc sacru a ajuns o adevărată operă de artă”, scria cercetătoarea.

Iată o descriere inspirată a cimitirului din lucrarea „Basarabia: un an de muncă românească”, descoperită de Maria Ișaev: „Doi piloni înalți a câte zece metri dominând o piață semicirculară vastă, înconjurată de ziduri și ornamente, deschide o largă alee în amfiteatru, mărginită de verdeață și de o livadă de pomi tineri. Pe crestele pilonilor străjuiesc doi vulturi uriași, de o impresionantă execuție. Totul în beton armat, de o artă sobră, liniară, plină de maiestate. Aleea duce prin o serie de scări largi și piețe în mozaic, sus la capelă, care domină împrejurimile…”

Cimitirul Eroilor din Chișinău a apărut până în 1918. În 1925, Comitetul central al Societății „Cultul Eroilor” a decis exhumarea osemintelor eroilor din județele Orhei, Tighina, Cahul și Cetatea Albă și reînhumarea lor în Cimitirul Eroilor din Chișinău. Actele vremii arată că osemintele militarilor după ce erau scoase, li se făcea cuvenita spălare cu vin, după tradiția creștinească, apoi reînhumate cu toate onorurile ce li se cuvenea. În cimitir au existat șase parcele, unde au fost înhumați militari cunoscuți și necunoscuți, pe naționalități. Intrarea monumentală în cimitir era opera fostului arhitect al orașului, Vladimir Mednec Ulici. Potrivit istoricului Ion Buga, „cimitirul internațional din capitală, amenajat în anii 1918-1942, este o adevărată necropolă a 1645 de militari originari din șase state beligerante – România, Rusia, Franța, Austria, Cehoslovacia și Polonia.”

Loc de închinăciune pentru Regele Mihai 1 și Regina-mamă Elena

Demn de menționat e că în 1942, regele Mihai I împreună cu Regina-mamă Elena au vizitat cimitirul, unde au depus o coroană de flori cu inscripția „Eroilor dezrobitori, recunoștința Patriei. Mihai I” Cât privește numărul eroilor înhumați acolo, cifrele din diverse surse sunt contradictorii. Cert e că documentele arată că această zonă a Chișinăului vechi era un loc de pietate și de închinăciune, vizitat de personalitățile publice ale României Mari, împreună cu ambasadorii și miniștrii țărilor vizate. „Eroii și bravii Armatei noastre v-au eliberat! Cinstiți-le jertfa prin fapta voastră! Meritați-vă morții, meritați-vă Patria!”, exclama Mareșalul Ion Antonescu în acele zile fierbinți.

În 1959, Cimitirul Eroilor a fost demolat cu buldozerele. În prezent, se mai păstrează parțial construcția monumentală de la intrare și fundația fostei capele.

“Este o chestiune ce poate fi rezolvată doar de autoritățile RM”

În ultimii ani, Oficiul pentru Cultul Eroilor, împreună cu mai multe organizații neguvernamentale din RM, fac demersuri pentru reconstrucția capelei-osuar, în memoria militarilor români și străini. Autoritățile române au declarat drept unic impediment în rezolvarea acestei chestiuni lipsa unui acord dintre România și RM privind îngrijirea mormintelor. În luna iunie curent, Ministerul moldovean al Apărării a elaborat un proiect de Acord privind îngrijirea mormintelor de război situate pe teritoriile RM și României, care a fost remis părții române, pentru ratificare ulterioară. Menționăm că asemenea acorduri s-au încheiat între RM și Republica Federală Germană încă în anul 1996, iar în 1999 – cu Ungaria.

“Lipsește cadrul legislativ necesar. A mai apărut o altă problemă – acel teren a fost privatizat și vândut. Este o chestiune ce poate fi rezolvată doar de autoritățile RM. Suntem mulțumiți, totuși, că situația s-a deblocat”, a declarat colonelul Danicu Tanasă, atașatul militar al Ambasadei României la Chișinău.

Primăria refuză eliberarea autorizației și certificatelor de urbanism

Reprezentanții Societății „Buicani Real Estate Holding” SRL au participat la o ședință de lucru cu experții. „Le-am explicat că nu vor putea construi acolo nimic. Până la începerea unor construcții, ei au încercat să realizeze acolo o piață de mărfuri industriale, însă nu au obținut autorizare și nici certificate de urbanism”, a afirmat viceprimarul Nistor Grozavu

Există mai multe posibilități de rezolvare a problemei, susține edilul: „cimitirul să rămână pe acel loc, unde să organizăm un memorial, conform unui proiect de restabilire deja elaborat. Un alt mod de rezolvare a problemei ar fi efectuarea exhumărilor și reînmormântărilor osemintelor, conform principiilor cimitirelor militare, tot în zona respectivă, ca o parte din teren să rămână în posesia actualului proprietar al terenului. Aceasta ar fi cea mai nedorită decizie atât pentru noi, cât și pentru autoritățile statelor, cetățenii cărora și-au găsit acolo locurile de veci”.

O soluție ar fi exproprierea de terenul de interes public

Problema Cimitirului Eroilor încă n-a ajuns în atenția actualului executiv. Ministrul de Stat, Victor Bodiu, refuză să se pronunțe în privința legalității tranzacției. „Doar Curtea Constituțională are această împuternicire”, susțin oficialii. Însă nimeni la nivel de stat nu a dispus acest lucru.

Conform legislației, un bun poate să treacă în proprietatea statului, doar pentru utilitate publică. „În documentele cu privire la comercializarea terenului de pe strada Decebal 17 din capitală nu se înregistrează existența unui cimitir pe acel loc. Licitația s-a efectuat în temeiul unei decizii guvernamentale și, deci, executivul știa toate datele despre bunul ce se expunea la vânzare. Cimitirul ar putea fi reabilitat doar în cazul unei exproprieri, a deposedării legale de această proprietate, dacă e de interes public”, au menționat responsabili de la Agenția Proprietății Publice de pe lângă Ministerul Economiei și Comerțului.

Nu știe dreapta ce face stânga guvernului

La insistențele societății civile de a salva Cimitirul Eroilor, în aprilie 2008, Ministerul Administrației Publice Locale în comun cu AșM, Ministerul Culturii și Turismului, Agenția relații funciare și cadastru, Ministerul Sănătății și cel al Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului, pentru prima dată recunoșteau printr-o scrisoare că, „pe actuala stradă Decebal s-a aflat un cimitir din perioada interbelică, unde au fost înmormântați ostași, reprezentanți ai mai multor state beligerante de diferite naționalități, căzuți în cele două războia mondiale pe teritoriul Basarabiei.

Tot aici au fost înmormântați ostași români, căzuți în vara anului 1941. „Biserica „Sf. Treime” cu cimitirul și monumentele funerare din regiunea Botanica de jos a municipiului Chișinău sunt înscrise în Registrul monumentelor de importanță națională și municipală. Sunt necesare măsuri ce ar stopa ruinarea lor, cu păstrarea structurilor originare ale monumentelor, fără a știrbi din valoarea lor istorică sau științifică”.

Ba mai mult, Ministerul Administrației Publice locale propunea Primăriei Chișinău să elaboreze proiectul și devizul de cheltuieli privind renovarea cimitirului din Botanica de jos, apoi să coordoneze acțiunea în cauză cu Ministerul Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului.

„Cerem anularea contractului de înstrăinare a acelui lot”

„Suntem în situația de a da în judecată guvernul, pentru că a vândut ilegal acel teren, prin încălcarea Legii cu privire la cimitire, potrivit căreia, orice înhumare sau așezământ militar este monument a istoriei și cultului. De când statul nostru vinde morminte și cimitire militare? Cerem anularea contractului de înstrăinare a acelui lot, mai ales că acolo s-au păstrat elemente de arhitectură ale Cimitirului Eroilor de cândva – fundamentul capelei și o mulțime de morminte identificate. Avem și numele celor peste 1200 de soldați ruși, decedați în Primul Război Mondial înhumați acolo”, a spus Vasile Zaiaț, președintele Asociației republicane a participanților la războaie.

„Este regretabil că de Ziua Eroilor, Ambasada Rusiei nu a răspuns invitației noastre de a participa la o acțiune de comemorare a militarilor ruși din cimitirul în cauză. De ce ar trata cu indiferență această chestiune, mai ales că autoritățile ruse au rămas atât de afectate, când în Estonia au fost strămutate cele 14 morminte ale soldaților sovietici într-un cimitir? În cazul nostru, e vorba de o cifră incomparabil mai mare de militari ruși – 1250 de soldați ruși din fosta garnizoană de până la Revoluția bolșevică și numeroși militari sovietici de origine rusă, o parte dintre osemintele cărora se aruncă la gunoi. Să înțelegem că Federația Rusă promovează o politică dublă în această privință?”, se întreabă Vasile Zaiaț.

„Cimitirul Eroilor ar putea fi salvat printr-un proiect internațional”

În urmă cu cinci ani, arhitectul Victor Sava, angajat al Primăriei Chișinău, a inițiat elaborarea proiectului de construcție a Complexului memorial european „Cimitirul Eroilor”.
“RM ar trebui să încheie cu România, Rusia, Ucraina și alte țări cointeresate din CSI și UE acorduri de îngrijire și amenajare a cimitirelor și mormintelor militare din RM. Pentru refacerea și reamenajarea Cimitirului Eroilor din Chișinău (cimitir militar internațional) și a capelei-mausoleu în varianta lor inițială, edificând și un monument eroilor din cele șase state căzuți la datorie în Primul Război Mondial și înmormîntați în acest cimitir, propun Guvernului RM să inițieze un Proiect internațional împreună cu cele șase state nominalizate mai sus, pentru a salva acest cimitir militar internațional. Sper că ambasadele României, Rusiei, Franței, Austriei, Poloniei, Cehiei și Slovaciei de la Chișinău nu vor rămâne indiferente față de soarta mormintelor compatrioților lor din acest cimitir internațional”, a conchis Ion Buga, dr. în istorie și ex-deputat.

Investigatia  a fost realizata in cadrul Proiectului “Jurnalistii impotriva coruptiei” desfasurata de Centrul de Investigatii Jurnalistice, cu sustinerea National Endowment for Democracy.

Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Comentarii