Astăzi, un salariat asigură pensia unui bătrân, raport catastrofal, media normală fiind de 3 salariați la un pensionar.

Potirivit Organizației Internaționale a Muncii, orice pensionar din Republica Moldova trebuie să primească o pensie de cel puțin 40 % din salariul mediu pe țară. Asta înseamnă că în 2007 cea mai mică pensie urma să fie de 1.000 lei. Realitatea însă arată altfel. În 2007, pensia medie pe țară a fost de 550 lei și acoperea doar 28 la sută din bugetul minim de consum.

Deși sunt foarte mici, Guvernul nu majorează pensiile, limitându-se doar la indexarea lor anuală. Republica Moldova are nevoie de o reformă a sistemului de pensionare. Banca Mondială a chemat de mai multe ori Guvernul să schimbe din temelie modalitatea de calculare a pensiilor în R. Moldova. Autoritățile însă au răspuns cu tăcere.

Ne aflăm în pragul unei crize a sistemului de pensionare. Din cauza exodului masiv al moldovenilor în străinătate, autoritățile pierd oameni care contribuie la formarea Bugetului asigurărilor sociale de stat, sursa principală de plată a pensiilor. Astăzi, un salariat asigură pensia unui bătrân, raport catastrofal, media normală fiind de 3 salariați la un pensionar.

În următorii ani, situația ar putea să se complice și mai tare, deoarece în sistemul de pensii vor intra persoanele născute în anii 1948 -1950, care numeric depășesc numărul de pensionari din prezent. Din ce resurse și ce pensii va plăti Guvernul acestor oameni? Ce soluție va găsi și pentru actualii pensionari de rând – medici, profesori, savanți, agricutori - care cu o pensie de doar 500-900 de lei trăiesc într-o sărăcie cumplită? Unii din pensionarii săraci încearcă disperat să obțină răspuns la întrebarea: de ce după ce am muncit mult pentru a câștiga un salariu cât mai mare și am plătit impozite pe potriva salariu am ajuns să primesc o pensie de nimic? Vedeți mai jos istoria unei foste directoare de școală care a bătut în ușile tuturor instanțelor pentru a afla răspuns la această întrebate.

Ai salariu mare, primești pensie mică

Elena Sparionoapte din satul Trifești, Rezina, s-a pensionat la 2 mai 2004. După 30 de ani 4 luni și 2 zile de muncă în calitate de profesoară (13 ani) și director al școlii medii (17 ani) dumneaei s-a ales cu o pensie de doar 318 lei și 85 bani. „La început, am crezut că e o greșeală, pentru că un coleg de școală, pensionat cu trei luni mai înainte și care avuse un salariu mai mic, a primit o pensie mai mare. Salariul mediu lunar al meu a fost cu 27% mai mare ca al colegului și coeficientul individual utilizat la calcularea pensiei era, la fel, mai mare”, ne spune Elena Sparionoapte. La solicitarea fostei directoare de școală de a verifica corectitudinea calculării pensiei, Casa Națională de Asigurări Sociale din Rezina a răspuns că și într-un caz și în altul pensiile… au fost calculate corect.

Potrivit directorului filialei Rezina a Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS), Tatiana Batistî, pensia colegului dnei Sparionoapte „a fost calculată și recalculată în baza coeficientului individual al salariului calculat pe o perioadă mai favorabilă (octombrie 1988 – septembrie 1993). În plus, deoarece pensia colegului ei a fost stabilită până la 1 aprilie 2004 dânsul mai beneficiază și de recalcularea făcută de la această dată, care de asemenea influențează pozitiv cuantumului pensiei dumnealui „, a explicat dna Batistî.

Cine trebuie să descurce încurcă și mai mult ițele

După primirea acestui răspuns, familia Sparionoapte a încercat să caute dreptate la CNAS republicană. În decembrie 2004, A. Sîci, pe atunci director al Departamentului pensii și indemnizații la CNAS, scria același lucru: pensia de 318,85 bani a fost calculată just, în conformitate cu legislația în vigoare. Femeia nu s-a oprit aici. S-a adresat cu o petiție la Ministerul Muncii și a Protecției Sociale. Răspunsul a fost operativ, dar același ca și conținut.

La noi, când oamenii nu mai știu cum să rezolve o problemă, se adresează președintelui V. Voronin, sperând că măcar astfel dreptatea va triumfa. Așa a procedat și familia Saprionoapte. Reproducând esența problemei, E. Sparionoapte menționa:” Nu neg corectitudinea calculării pensiei. Dar mi se pare că formulele aplicate nu-s în favoarea celor ce muncesc. Ele nu reflectă contribuția cetățenilor în propășirea țării, lasă impresia unui instrument de manipulare cu asigurările sociale ale populației”. Și aici cercul s-a închis. De la președinție scrisoarea a fost expediată la guvern, de acolo iarăși la CNAS care a confirmat: „așa prevede Legea!”

În august 2004, în cadrul unei ședințe lărgite a Guvernului de la Rezina, solicitat la temă, ex-ministrul Anatol Revenco a recunoscut că „problema există, dar, pentru a fi soluționată, trebuie modificată legea”.

Au trecut patru ani, timp în care Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat a fost modificată de mai multe ori, dar nesemnificativ. În 2007, cetățenilor li s-a oferit posibilitatea să depună cereri la CNAS ca să li se recalculeze pensiile. Au prezentat documentele și cei doi colegi-profesori din satul Trifești. În urma recalculării, Elena Sparionoapte s-a ales cu o pensie de 800 de lei, iar colegul ei cu una de ... 900 lei.

Solicitat să comenteze situația, viceministrul Protecției Sociale, Familiei și Copilului, Iurii Bucinschi, de asemenea, ne-a comunicat că „cuantumul pensiei este direct proporțional venitului mediu asigurat și stagiului total de cotizare”; că în urma modificărilor aplicate la Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat s-au schimbat condițiile de calcul a coeficientului individual al pensionarului. Dacă până la modificare „baza temporală de calcul a coeficientului individual era de 36 de luni consecutive din ultimii 5 ani până la intrarea în vigoare a Legii privind pensiile, apoi, după modificare, coeficientul reprezintă raportul dintre suma salariului pentru oricare 60 de luni consecutive din ultimii 15 ani de muncă anteriori intrării în vigoare a Legii și suma salariului mediu pe țară pentru această perioadă”. În opinia lui I. Bucinschi, în urma creșterii perioadei de calcul, pensionarii au câștigat, deoarece pot „să beneficieze de alegerea celei mai favorabile perioade din stagiu”, iar „pensia va corespunde realității ocupaționale a pensionarului”.

Avem cele mai mici pensii din Europa și CSI

Explicațiile demnitarilor sună frumos, dar nu prea convingător. Republica Moldova continuă să aplice metode discriminatorii de calculare a pensiilor în urma cărora decalajul dintre pensia oamenilor de rând și a demnitarilor fiind considerabil.

Astăzi, pensia medie în R. Moldova este de circa 550 lei și este cea mai mică în Europa de Sud-Est și CSI. Asemenea pensii primesc majoritatea pensionarilor care au lucrat în învățământ, medicină, agricultură, industrie etc. Dar sunt și unele categorii de angajați, precum deputații, membrii guvernului, judecătorii, procurorii, funcționarii publici, pensiile cărora se stabilesc după alte criterii. Ca urmare a modificărilor operate de Parlament, în 2003, în Legea nr. 156-XIV din 1998, pensia șefului statului este de cca 7500 lei, a procurorilor și judecătorilor – 4452 lei, a deputaților – 4300 lei etc. Pentru comparație vom menționa că, după indexarea din 1 aprilie 2008, mărimea pensiei minime pentru limită de vârstă este de 475 lei, pentru lucrătorii din agricultură - 422 lei, pensia de invaliditate de gradul I „a ajuns” la 337 lei, de gradul II - la 326 lei, de gradul III – la 229 lei.

Potrivit expertului IDIS Viitorul, Alexandru Gamanjii, una din cauzele acestei situații „rezidă în sistemul actual de asigurare cu pensii, care se aseamănă mai mult cu un sistem fiscal, deoarece contribuțiile de asigurare ale companiilor nu se bazează pe evaluarea riscurilor sociale, adică nu mai poartă un caracter de asigurare”. Gamanji consideră că „actualul sistem de pensii și-a epuizat toate rezervele, încălcând drepturile omului la o viață și o bătrânețe asigurată.”

Demnitarii primesc pensii de 80% din propriul salariu, iar pensionarii de rând de nici 40% din salariul mediu pe țară

Solicitată de CIN, deputatul Valentina Stratan, membru al Comisiei parlamentare pentru protecție socială, a confirmat colapsul sistemului de pensionare. „Regretăm că până la moment, Guvernul, care, de fapt, rămâne responsabil pentru această reformă, doar a confirmat necesitatea reformei, dar nu a întreprins nimic pentru aceasta”. Până la moment Guvernul doar constată necesitatea reformei, limitându-se la indexarea anuală a pensiilor, „fapt care nu rezolvă problema majorității pensionarilor care continuă să primească o pensie mult mia mică decât minimul de existență din R. Moldova”.

Potrivit Valentinei Stratan una din condițiile reformei sistemului de pensii ar trebui să fie reducerea substanțială a categoriilor de pensionari privilegiați. „Pensia deputaților și membrilor de Guvern constituie, începând cu decembrie 2007, 80% din mărimea nominală minimă deplină a salariilor de funcție și se modifică odată cu majorarea lefilor respectivilor în exercițiu. Funcționarii publici pot beneficia de pensii cu 5 ani mai înainte de a atinge vârsta generală de pensionare și primesc 70 la sută din salariul mediu care l-au avut”.

Prin contrast, salariile demnitarilor sunt de 70-80% din propriul salariu care, oricum, este simțitor mai mare decât salariul mediu pe țară. La celălalt capăt al sistemului, se află pensionarii de rând care nu primesc nici 40% din salariul mediu pe țară.