În luna iulie a acestui an, am publicat o investigație în care am demonstrat prin probe și mărturii că alegerile parlamentare din Republica Moldova din data de 5 iulie 2009 au fost fraudate in proportie de cca 10-15%. După alegerile din 5 aprilie, partidele de opoziție și mai multe organizații  locale și internaționale au facut mare scandal în jurul rezultatelor obținue atunci și au învinuit Partidul Comuniștilor că ar fi comis acele fraude. Deși din 5 aprilie și pînă la anticipatele din 29 iulie, sistemul electoral din Moldova nu a suferit care-va modificări spre bine și nici măcar listele electorale nu au reușit să fie reînnoite așa cum s-a cerut, de rezultatul alegerilor din 29 iulie, doar o singura formațiune s-a arătat nemulțumită și a afirmat că alegerile au fost fraudate. Nici aceasta însă nu a spus clar de către cine au fost falsificate. Celelalte formațiuni, nu au avut nici un fel de obiecții,  deși fraude și încălcări electorale acum, ca și atunci, au fost comise cu duiumul.

Morții continuă să fie „alegători” în Moldova          

Deși problema prezenței persoanelor decedate în listele electorale a fost una pe larg discutată în societatea din Republica Moldova în ultimul timp, la alegerile parlamentare din 29 iulie situația a rămas practic neschimbată. În listele electorale au rămas o mulțime de astfel „alegători”. Olga Straton, director executiv al Asociației pentru promovarea clinicelor juridice, ne-a comunicat că, spre exemplu, la secția de votare nr. 229 din Chișinău, în listele electorale au figurat mai multe persoane decedate, cum ar fi Gheorghiev Mihail, care a fost inclus în listă pe adresa str. Grigore Ureche 48; la secția de votare nr. 161, Prodan Ana, str. G.. Latină 17, Cocer Raisa str. P. Zadnipru 14/1, Malenco Sergiu, str. P. Zadnipru 14, Maimescu Valeriu, str. G. Latină 17/1 (numerele apartamentelor le-am exclus pentru că această informație ar fi putut încălca dreptul rudelor decedaților la viață privată, dar, în caz de necesitate, sîntem gata să le punem la dispoziția organelor abilitate).

Alegători „fantome”

Ca și în alegerile precedente, în listele electorale au fost introduși alegători care pur și simplu nu existau. Cel puțin, pe adresele la care au fost indicați. Potrivit Olgăi Straton, spre exemplu, în apartamentul nr.117, situat pe strada Florilor 32, a fost inclusă Verhovscaia Olga care nu are domiciliul pe această adresă; în apartamentul nr. 2, situat pe str. Zelinschi 36/6 a fost inclusă în liste Cojocari Marfa, anul nașterii 1914, despre care proprietarul apartamentului nu știe nimic. În listele electorale ale secțiilor de votare nr. 32, 54, 56, 11 din Bălți au fost incluse mai multe „persoane-fantomă”. De exemplu: Vidraș Ludmila si Ermolaeva Nadejda – str. Conev, 30/15, Onopcenco Zinaida, str. Alexandru cel Bun 34/7, Babaeva Alexandra – str. Alexandru cel Bun 28/46, Tcaci Stefan, str. Sevcenco 91/15. La secția 166 Chișinău, pe adresa M. Sadoveanu 28, ap.222 au fost incluse 4 persoane străine cu numele de familie Andronici, despre care iarăși proprietarii reali nu știau nimic.

Culmea a fost că „alegători fantome” au fost plasați chiar și în casele liderilor politici. Astfel, Vlad Filat, liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova, cînd s-a prezentat la secția de votare, a găsit în casa sa înscrise două persoane străine. „Evident că am semnalat această neregulă funcționarilor electorali, urmînd ca ea să fie înlăturată”, ne-a declarat Vlad Filat.

Am discutat la această temă și cu Vasile Garbuz, coordonator al echipei de observatori din cadrul Ligii pentru Apărarea Drepturilor Omului pentru orașul Bălți. „Noi am verificat listele electorale din cadrul a cinci secții de votare. În aceste liste, care au fost utilizate la alegerile din 29 iulie, erau incluse numeroase persoane, care demult nu mai locuiau pe adresele respective. De altfel aceste liste au fost utilizate și la 5 aprilie. Aceasta denotă că autoritățile publice locale, deși au fost obligate să reînnoiască listele electorale pentru alegerile anticipate, nu au făcut nimic în pentru a le face mai bune”, ne-a declarat el.

Votul în locul altei persoane – din nou utilizat pe larg în Moldova

În alegerile din 29 iulie din nou au fost înregistrate cazuri cînd unele persoane au votat, intenționat sau din neatenția membrilor birourilor, în locul altor alegători. 
Un caz cu totul ieșit din comun  a fost înregistrat la secția de votare nr. 4 din orașul Drochia. Valentina Cebotari, coordonator al echipei de observatori LADOM pentru raionul Drochia, ne-a relatat că pe lista electorală, în dreptul cetățencei Mariana Bejan erau două semnături și nici una nu aparținea acesteia. „Sosită la secție, Mariana Bejan a constatat că pentru ea deja se votase. Indignată, rivoltata, nedumerită (doamna, împreună cu soțul și fiica). Aici pentru ea deja cineva se grăbise s-o facă. A informat președintele comisiei, iar observatorul de scurtă durată LADOM m-a anunțat pe mine. Cazul era investigat deja și de unii reprezentanți de partid. Valentina Conișescu, membrul comisiei de la PCRM,  ridica nedumerită din numeri, fără a putea explica cazul. Dup mai multe cercetări cei prezenți au observat că, deși semnătura se asemăna cu cea originală, nu era a Marianei Bejan. La consultarea experților LADOM, Marianei până la urmă i s-a permis să votzeze.”, ne-a spus ea.

Rima Plăcintă, asistent de proiect în cadrul Ligii pentru Apărarea Drepturilor Omului, spune că astfel de cazuri au fost depistate în mai multe localități ale țării: la secția Nr. 4 din Cahul - pentru Munteanu Alexandr, care este plecat peste hotare de 6 ani și în lista electorală se află la Nr. 1476, cineva a votat, caz depistat de mama și fratele persoanei în cauză; la secția Nr. 13 din Orhei - alegătorul Vasile Mîțu a depistat că în dreptul numelui său este deja semnat precum că a votat; alegătorul Ion Popușoi, domiciliat în Cimișlia, a constatat că în locul lui a votat deja cineva (apropo, acest alegător a fost inclus după aceasta în lista suplimentară pentru a putea vota) etc.

Unii alegătrori au fost incluși în liste de două ori, iar într-un caz - de 52 (!) ori

În Moldova continuă practica includerii unuia și aceluiași alegător de mai multe ori în listele de votare. Potrivit Rimei Plăcintă, spre exemplu, în listele electorale ale secțiilor Nr.1, Nr.3 din Căușeni au fost depistate mai multe cazuri cînd o persoană era înscrisă de două ori. La secția de votare Nr. 198 din mun. Chișinău, un alegător a fost inclus dublu în listele electorale: sub numele Tacu Fiodor și sub numele Tacu Tudor.

La secția Nr. 180 din Chișinău, unei persoane i-au fost eliberate două buletine de vot și ambele au fost introduse în urna de vot. La secția de votare Nr. 226 s-a încercat introducerea în urna de vot a două buletine de vot de către o singură persoană (votat PCRM).

Dar „cireașa de pe tort” a fost cazul de la secția Nr.7 din Cimișlia, unde un alegător a fost înscris în lista electorală de 52 (!) de ori, cu date diferite de buletin.  

Comuniștii – extrem de preocupați de votarea cu urna mobilă

Ca și în alegerile precedente, în scutinul din 29 iulie s-au comis mai multe fraude electorale cu urna mobilă. Deși legislația în vigoare a Republicii Moldova prevede clar modalitatea în care persoanele ce nu pot să se deplaseze la secția de votare în ziua alegerilor solicită urma la domiciliu, nu se știe de ce rolul de „avocat” al acestei categorii de persoane și l-au asumat îndeosebi reprezentanții Partidului Comuniștilor. Spre exemplu, la secția Nr.8 din Căplani, r-nul ștefan Vodă, reprezentantul PCRM a adus 17 cereri tapate pentru votarea la domiciliu; la secția Nr.29 din Talmaza, r-nul ștefan Vodă, un membru al PCRM a adus în secția de votare 24 de cereri privind votarea la domiciliu; la secția Nr. 5 din Antonești, r-nul ștefan Vodă, reprezentantul PCRM a prezentat 24 cereri pentru urna mobilă; un membru al PCRM a adus în secția de votare Nr.54 din localitatea Zăicani, r-nul Rîșcani, 104 cereri pentru votarea la domiciliu; membrul Consiliului electoral raional din Căușeni din partea PCRM a transmis la secțiile de votare din oraș listele persoanelor care au solicitat să voteze la domiciliu etc.

Straniu, dar se pare că multe persoane pentru care comuniștii au solicitat urna mobilă la domiciliu nici nu știau de aceasta. Spre exemplu, la secția Nr.5 din Căușeni, din 24 de alegători care erau incluși în listele electorale suplimentare pentru a vota la domiciliu, 16 s-au prezentat și au votat în secție.

Vera Ciuhcitu, coordonator al echipei de observatori din orașul Căușeni, ne-a spus că o situație similară s-a înregistrat și la secția de votare Nr.1 din acest oraș. „Președintele biroului secției de votare a acceptat lista cu 57 persoane care solicitau votarea la domiciliu, dintre care unele la acea oră reușise să voteze la secția de votare”, ne-a spus ea.

250 de lei și un pahar de țuică pentru un vot în favoarea comuniștilor

În alegerile din 29 iulie au fost înregistrate mai multe cazuri de corupere a alegătorilor. Rima Plăcintă ne-a spus că, la secția de votare Nr. 56, Slobozia Mare, Cahul, Belalî Vasile, președinte al OT a PCRM în Slobozia Mare, Covalgiu Petru, observator PCRM, Iațco Iacob, membru PCRM, făceau agitație electorală pe teritoriul secției de votare, însoțeau persoanele după ce ieșeau din secție la magazin, servindu-le cu băuturi alcoolice. „În același timp, a fost depistat un grup de 5-6 femei, care așteptau remunerarea pentru votul dat pentru PCRM, de la aceleași persoane sus-numite. Unele din ele au intrat în posesia acestor bani în sumă de 250 lei (circa 23-24 USD), iar altele au fost ignorate, revoltîndu-se și creînd un haos nemaipomenit. Observatorul LADOM, Cojan Constantin, medic în satul Colibași, care a semnalat acest caz, a fost avertizat de persoane din grupul de membri ai PCRM că i se vor crea probleme și nu se va reține la locul de muncă pe care îl are de mult timp”, ne-a comunicat ea. 

În satul Bogzești din raionul Telenești, cetățeanul Vitalie Mereuță oferea alegătorilor vin, îndemnîndu-i să voteze pentru PCRM, iar în raza de 50 de metri de la secția de votare un grup de cetățeni preparau frigărui și serveau alegătorii. De asemenea, în magazinul din apropiere se realizau produse alimentare, detergenți, băuturi din contul primarului de Bogzești, reprezentant al PCRM.

În mai multe secții de votare, funcționarii electorali și observatorii au fost surprinși indicîndu-le alegătorilor pentru cine să voteze. Spre exemplu, la secția de votare Nr.2 din orașul Telenești observatorul din partea PCRM, E. Demihova, încerca sî influențeze alegătorii să voteze pentru PCRM. Membrii biroului secției de votare din satul Leuntea, r-nul Căușeni, indicau alegătorilor să voteze pentru concurentul Nr.1 din buletinul de vot (PCRM). La secția Nr. 61 Chișinău observatorii PCRM I. Socolov și V. Baretenev au influențat votul alegătorilor și au făcut agitație în interiorul secției. La secția Nr. 196 din Chișinău membrii biroului influențau alegătorii să voteze pentru PCRM.

Apropo, în ziua alegerilor, în multe secții de votare se aflau persoane neautorizate care, prin prezențau lor, influențau alegătorii. Spre exemplu, la secția de votare Nr. 51 din localitatea Rudi, r-nul Dondușeni, primarul satului, Raneta Zinaida, din partea PCRM, s-a aflat toată ziua în incinta secției de votare; la secția Nr.14 din Surchiceni, r-nul Căușeni, primarul Borzin Maria s-a aflat mai mult timp în secția de votare, la șoldănești,  reprezentantul PCRM, Djumber Todua, neavînd nici o acreditare, s-a aflat timp îndelungat în secția de votare din satul Cot, iar candidatul de pe listele PL, Leonid Paerele, a stat timp îndelungat în secțiile din șoldănești; în r-nul Telenești, în satele Băneștii Vechi, Chiștelnița, Ghiliceni, primarii adesea erau prezenți în secțiile de votare.

Mulți primari nu s-au sinchisit să transporte singuri alegătorii la secțiile de votare, ceea ce, de asemenea, este o influență asupra lor. Spre exemplu, la secția Nr.13 din localitatea Corjova, r-nul Criuleni, fiul observatorului din partea PCRM, Gorceac Mihail, a transportat alegătorii cu microbusul propriu; primarul s. Leuntea, r-nul Căușeni, transporta cu automobilul alegători la secția de votare; în r-nul Glodeni, s. Soroca, au fost observate două automobile, inclusiv automobilul de serviciu al primarului de Glodeni, care au transportat persoane de vîrsta a treia la votare în or. Glodeni; în secția Nr. 11/20 din r-nul Cimișlia, primarul a transportat cu mașina de serviciu mai multe persoane la secția de votare, din care două în stare de ebrietate; în satul Ion Vodă, comuna Ciutulești , raionul Floresti, Natalia Mihailuță, director de scoală, făcea agitație în favoarea PCRM locuitorilor din Ioan Vodă, cu viza de domiciliu în Ciutulești, apoi forma grupuri a cîte opt persoane și le transporta cu autoturismul la secția de votare din Ciutulești etc.  

Cetățeni lipsiți de dreptul constituțional de a vota

În alegerile din 29 iulie s-au depistat cazuri fără precedent (cel puțin, despre ele nu prea se auzea) – lipsirea directă a unor cetățeni de dreptul lor de a vota. Un exemplu în acest caz este cel al două bătrîne din orașul Bălți. „Doamnele Secăreanu (str. Parhomenko) și Dabija (str. Parhomenko), care urmau să-și exercite dreptul de vot la secția Nr. 29 din acest oraș, nu au fost incluse în listele de votare. Neștiind acest fapt, de dimineață ele au solicitat votarea la domiciliu. Abia seara au fost anunțate că ele, posibil, sînt incluse la alt sector, care la fel nu le-a acceptat. Fiind incluse în listele electorale la alegerile precedente, acum ele nu s-au mai regăsit și astfel li s-a interzis să voteze”, ne-a spus Rima Plăcintă.

Un alt exemplu în acest sens este secția de votare Nr. 217 din Florești unde au fost atestate cazuri cînd cîțiva alegători au venit de la țară, spunînd că ei acolo nu au putut vota (chiar dacă aveau acolo domiciliul), deoarece viza de reședință le este la Chișinău. Studenții au venit la Chișinău să voteze, însă viza de reședință era expirată și nu le-a fost eliberat nici un buletin de vot. Numai în Florești s-au înregistrat 115 asemenea cazuri.  

Mai multe indicii că în Moldova a fost  utilizat „caruselul”   

În alegerile din 29 iulie 2009 s-au înregistrat mai multe indicii că în Moldova a fost utilizată una dintre cele mai cunoscute metode de fraudare a alegerilor – „caruselul”, care este, totodată, și una dintre cele mai greu de depistat. Schema folosită în acest caz este simplă: alegătorului i se înmînează un buletin în care deja este aplicată ștampila „votat” în dreptul unui anumit concurent electoral; el se prezintă la secție, ia un buletin curat, se duce în cabina de vot, după care iese și introduce în urnă buletinul ștampilat cu care venise; buletinul curat îl întoarce celui care i-a dat un buletin ștampilat și primește o recompensă financiară.

În timpul alegerilor din 29 iulie au fost înregistrate cazuri concrete cînd ștampilele „Votat” au rămas un timp fără supraveghere, au fost scoase în afara secțiilor de vot, au dispărut buletine curate, au fost depistate buletine curate în cabina de vot, au fost depistate buletine în afara secțiilor de votare etc.

Spre exemplu, în raionul Ocnița, s. Gîrbova, la prezentarea actelor și a materialelor la Consiliul Electoral Raional nu s-a ajuns o stampilă „Votat”; în r-nul Ocnița, localitatea Otaci, a rămas o ștampilă „Votat” în Biroul Electoral, urmînd să fie adusă mai tîrziu la Consiliul Electoral Raional; la secția Nr. 1 din Cimișlia, la numărarea voturilor, au fost depistate două buletine împăturite împreună, dintre care unul era ștampilat pentru PCRM, iar altul era gol; în secția Nr. 30 din Strășeni o persoana a ieșit cu buletinul de vot din secția de votare și la 15 m de la secție a fost întoarsă înapoi; la secția Nr. 238 din Chișinău în locul unui buletin de vot lipsă, în urnă a fost depistată o foaie albă curată de exact aceleași dimensiuni; la secția Nr. 205 din Chișinău doi alegători au scos buletinele din secție; la  secția Nr. 48 din Chișinău în cabina de vot a fost depistat un buletin uitat sau lăsat intenționat; în secția Nr. 47 din Chișinău un alegător a ieșit din secția de votare cu buletinul de vot; în secția Nr. 38 din satul Sofia, r-nul Drochia nu s-a ajuns un pachet cu 100 buletine curate; în secția Nr. 2 din Cahul s-a încercat scoaterea unui buletin de vot din secția de votare; la secția 172 s-a încercat să se scoată un buletin din secția de votare.

Cel mai grav caz de acest fel s-a întîmplat însă la secția de votare Nr. 1 din Cahul. Acolo,  ștampila „Votat” a fost scoasă din secție de către observatorul PCRM, Elașchin Alexei. Acesta a fost ajuns din urmă de către un membru al biroului la sesizarea observatorilor, la aproximativ 150 metri de la secția de votare. Elașchin a motivat că ștampila avea unele defecțiuni și el vroia s-o repare. A fost scrisă contestare la Consiliul Electoral de Circumscripție Nr. 7, Cahul, însă, în loc ca observatorul să fie eliminat din secția de votare, lui i s-a permis să urmărească procesul pînă la urmă, astfel fiind încălcate prevederile Codului Electoral.

Un indiciu în acest sens poate fi și discrepanța între numărul buletinelor de vot eliberate de către CEC și numărul buletinelor de vot notate în procesele-verbale de totalizare a rezultatelor votării de către birourile electorale raionale, depistată de Partidul Popular Creștin Democrat. Reprezentantul acestei formațiuni, Radu Bușilă, sustine că 3 204 buletine de vot pur și simplu au dispărut. „Spre exemplu, pentru secțiile de votare din capitală CEC a eliberat, conform actului de transmitere-primire, 683 398 de buletine de vot, dar în procesul-verbal de totalizare a alegerilor se găsesc doar 680 461 de buletine, diferența fiind de 2 937 de buletine de vot. Unde sînt aceste buletine? De ce procesele-verbale au fost semnate știindu-se că lipsesc cele 2 937 de buletine de vot și de ce pînă acum toți responsabilii nu au luat atitudine?”, a întrebat el.

șeful staff-ului electoral al PPCD, Dinu țurcanu, afirmă că aceste buletine puteau fi lesne folosite pentru fraudarea alegerilor după metoda „carusel”. „Este foarte bine cunoscută procedura „morișca”, zisă și „caruselul”, atunci cînd cu un buletin se poate vota de peste 100 de ori. Și dacă, de exemplu, înmulțim buletinele dispărute din Chișinău la o sută, atunci cifra devine una destul de mare. Asemenea grave nereguli nu s-au înregistrat în cazul nici unui scrutin parlamentar din 1994 încoace, nici măcar în timpul scrutinului din 5 aprilie 2009. Cazul este fără precedent, dar se poate constitui într-un precedent periculos pentru scrutinele viitoare ”, susține Dinu țurcanu.

Apropo, PPCD a sesizat Curtea Constituțională a Republicii Moldova în această problemă, dar instanța a respins sesizarea fără a face publice careva argumente în acea ședință.

Listele electorale au fost secretizate

Comportamentul Comisiei Electorale Centrale (CEC) a fost unul destul de straniu în ambele campanii electorale din 2009 din Moldova, dar în special înainte de alegerile din 29 iulie. Astfel, dacă în alegerile din 5 aprilie 2009, accesul la listele electorale a fost unul liber, fiecare putînd verifica dacă s-a votat pentru cetățeni morți, plecați peste hotare etc., apoi, cu cîteva zile înainte de alegerile din 29 iulie, Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova a adoptat o hotărîre prin care a interzis accesul la listele electorale.

„Considerăm corectă această decizie, deoarece listele electorale conțin informație cu caracter personal, care nu trebuie făcută publică”, ne-a declarat Iurie Ciocan, secretarul Comisiei Electorale Centrale (CEC). Potrivit spuselor sale, această decizie nu a avut nimic în comun cu evenimentele de după alegerile din 5 aprilie, cînd accesul la listele electorale a fost asigurat și, în rezultat, s-au depistat mai multe fraude.

Apropo, articolul 8 „Accesul la informația cu caracter personal” din Legea cu privire la protecția datelor cu caracter personal în alineatul 1 prevede că „Informația cu caracter personal o constituie datele ce se referă la o persoană privată identificată sau identificabilă, a cărei dezvăluire ar constitui o violare a intimității persoanei, face parte din categoria informației confidențiale despre persoane. În sensul prezentei legi, nu constituie informație confidențială datele ce țin exclusiv de identificarea persoanelor (date ce se conțin în buletinele de identitate)”. În listele electorale, pe lîngă informația din buletinele de identitate, mai este doar informația privind domiciliul persoanei. Probabil, instanța a avut în vedere această informație, deși, atît timp cît ea a fost publică și la ea au avut acces practic oricine, nu s-a înregistrat nici o plîngere din cauza cuiva că i s-ar fi încălcat dreptul la protecția datelor cu caracter personal.     

Totodată, Vasile Spinei, președintele Centrului „Acces-Info”, afirma ca „listele electorale trebuie să fie publice și nu exista nici un temei pentru secretizarea lor printr-o decizie a Curții Supreme de Justiție (CSJ)”. „Datele ce se conțin în listele electorale nu pot fi considerate confidențiale, deoarece, înainte de alegeri, ele se afișează și fiecare cetățean le poate consulta. Este normal ca oamenii să poată avea acces la listele electorale. Aceasta sporește gradul de participare civică și control asupra unui proces democratic atît de serios, cum sînt alegerile. În această decizie a CSJ nu se vede logica, căci, potrivit Legii cu privire la protecția datelor cu caracter personal, datele din buletinul de identitate a persoanei, care sînt în listele electorale, nu se consideră date ce trebuiesc secretizate. Această decizie a CSJ este un pas înapoi în ceea ce ține de liberul acces la informație în Republica Moldova”, ne-a declarat Vasile Spinei.

Implementarea Registrului electronic al alegătorilor a fost amînată din motive suspecte

Posibilitatea fraudării alegerilor în Republica Moldova ar fi fost redusă la minimum dacă ar fi fost implementat Registrul electronic al alegătorilor. Acesta este prevăzut de legislația în vigoare și urma să fie utilizat încă în alegerile din 5 aprilie 2009, nemaivorbind de scrutinul din 29 iulie. Dar, în jurul implementării acestui sistem, planează mai multe „mistere”.

Registrului de stat al alegătorilor urma să fie elaborat și implementat  în cadrul programului PNUD “Suport electoral pentru Moldova”, bugetul căruia era estimat la 4,5 mil. dolari SUA. Alocații suplimentare pentru proiect se așteptau să fie obținute și de la Comisia Europeană. Pentru realizarea proiectului era nevoie de elaboratori de soft-uri, furnizori de echipamente, instruirea executanților, sistem de control și activități de organizare în teritorii. Anterior, a fost anunțat un tender în acest sens, urmînd ca Registrul să fie pus în aplicare în 2009. Dar, la începutul anului, tenderul a fost anulat, iar Moldova a mers în alegeri după metodele vechi care permit fraudarea alegerilor.     

Veaceslav Balan, managerul proiect „Suport electoral pentru Moldova”, spune ca tenderul privind elaborarea Registrului electronic al alegătorilor a fost anulat la începutul acestui an, „deoarece nici una din ofertele ce au participat la acest tender nu s-a încadrat plenar în cerințele tehnice și financiare stabilite”. „Toți participantii la proiect au depus toate eforturile necesare pentru demararea elaborării Registrului de Stat al Alegătorilor. Nu vă putem dezvălui identitatea companiilor participante la tenderul anulat, nici detaliile ofertelor depuse. La etapa actuală noi nu cunoaștem care ar fi costul total al activității privind elaborarea și implementarea Registrului de Stat al Alegătorilor. În viziunea noastră, Registrul este o parte componenta a unui sistem complex, care va fi elaborat în mai multe etape. Pînă la finele anului curent vom relua lucrul asupra acestui proiect. Există mai multe optiuni de realizare a lucrărilor asupra sistemului, iar modalitatea de elaborare a sistemului va fi decisă ulterior”.   

Din alte surse însă am reușit să aflăm că, în total șase companii și-au anunțat dorința de participare la tender, dintre care trei au ajuns în turul doi, inclusiv „Alfa Soft”, „Deeplace” din Moldova  și o companie spaniolă a cărei denumire se ține în secret din motive incerte. Participanții la tender spun că s-au pregătit temeinic de el, o lună s-a consumat pentru calcule și colectarea documentelor. Au fost antrenați, practic, toți colaboratorii companiilor, au fost rupți de la proiectele curente. Dar ca rezultat tenderul a fost anulat.

Iurie Coroban, director „Alfa Soft”, ne-a declarat că firma pe care o conduce nici măcar nu a fost informată oficial că tenderul a fost anulat, iar enunțarea motivelor se refuză.

„Simbioza Comisia Electorală Centrală - PNUD chiar din start părea cam suspectă. Mai ales dacă luăm în calcul faptul că termenul tenderului a fost stabilit pînă pe 1 decembrie 2008, dar rezultatele au fost examinate abia în ianuarie, iar pentru executarea tuturor lucrărilor de creare a registrului au fost rezervate 30 de zile. Adică în loc să le dea elaboratorilor cel puțin încă o lună pentru activitatea reală, ca să facă cel mai bun sistem, ei s-au mocoșit două luni. După discuții particulare cu beneficiarii a devenit cert că ei în genere încă nu s-au copt pentru vreun sistem. Eu am senzația că beneficiarii, pur și simplu, s-au temut de participarea unor companii moldovenești în acest proiect, iar vendorul din străinătate a cerut un preț prea mare”, a spus directorul companiei.

Veaceslav Cunev, director „Depleece”, ne-a declarat că „nu există și nu au existat nici un fel de motive legale pentru anularea tenderului”.

„Problema neîncrederii în companiile locale care, am impresia că a devenit principala în șirul altora, nu este justificată prin nimic. „Depleece” are în portofoliu cele mai mari proiecte de automatizare la nivel de stat și de bănci, inclusiv Inspectoratul Fiscal, iar „Alfa Soft” are o experiență de activitate enormă  în domeniul realizării programelor de stat într-o serie de țări europene. Toate companiile dețin cîte mai multe certificate internaționale. Noi am declarat un preț, practic, la nivelul rentabilității, pentru că înțelegeam că imaginea costă mai scump. S-ar putea ca prețul mic, care era cu un ordin mai mic decît al spaniolilor, a speriat comisia și acolo s-a considerat că sîntem prea interesați și nu s-a exclus că executăm o comandă a opoziției, ceea ce este extrem de neserios. Pe de altă parte, după discuții cu conducerea  CEC eu am înțeles  că cei de acolo nu prea își imaginează volumul de lucru care trebuia executat”, a menționat el.

Ulterior, tot CEC a fost acel care s-a plîns de “calitatea proastă a listelor electorale” și de “atitudinea neserioasă față de listele electorale a celor care trebuiau să le elaboreze”.      

Astfel, Eugen știrbu, președintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), a declarat că „primarii au avut o atitudine neserioasă față de întocmirea listelor electorale pentru alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie, deși această obligațiune le revine, conform legislației în vigoare”. El a amintit că primarii, în premieră, au prezentat liste electorale și în formă electronică. Președintele CEC susține că aceastea s-au dovedit a fi „de o calitate care lăsa de dorit” și CEC a fost nevoit să le întoarcă înapoi pe unele dintre ele. Totodată, Eugen știrbu a spus că listele electorale electronice elaborate în aceste alegeri vor fi luate în calcul la elaborarea Registrului electronic al alegătorilor, pe care CEC intenționează să-l implementeze în viitorul apropiat.

Indiferent de motivele care au condus la tergiversarea implementării Registrului electronic al alegătorilor, este clar că, dacă el ar fi fost utilizat, după cum prevedea legislația, Moldova ar fi fost mult mai aproape de standardele ce caracterizează alegerile libere și corecte.

Poziții confuze ale observatorilor și actorilor politici

Chiar dacă frauda a fost prezentă în alegerile parlamentare din 29 iulie 2009, aprecierile observatorilor și actorilor politici au fost ușor confuze. Dacă în alegerile din 5 aprilie 2009, observatorii înclinau să creadă că scrutinul a fost, în linii mari unul corect, iar partidele de opoziție pretindeau că frauda a fost masivă, acum pozițiile s-au schimbat: observatorii locali pretind că alegerile au fost parțial libere și parțial corecte, cei străini afirmă că, în linii mari, alegerile au corespuns standardele internaționale (deși formulează și unele pretenții în acest sens), iar partidele (poate cu excepția PPCD) formulează o poziție puțin neclară – fraude au avut loc, dar nu se știe în ce măsură acestea au putut influența rezultatul final. Cel puțin, nici un partid (iarăși, cu excepția PPCD) nu a sesizat Curtea Constituțională.

Reprezentantul unei formațiuni politice ne-a explicat, sub protecția anonimatului, acest comportament straniu. „Fraude au avut loc și este evident că, în mare parte, au fost comise de reprezentanții Partidului Comuniștilor, aflat la guvernare. Dacă nu erau aceste fraude victoria democraților în alegeri era și mai clară. Or, democrații au obținut doar 53 de locuri din 101 în Parlament. Dar am înțeles că nu are sens să te adresezi la Curtea Constituțională. Ne-am adresat după alegerile din 5 aprilie și am adus o mulțime de dovezi că alegerile au fost fraudate, dar nu a fost nici un efect – instanța pur și simplu ne-a ignorat. Important este că acum am reușit să debarcăm comuniștii de la putere și putem implementa cu adevărat în țară standardele democratice”, ne-a declarat sursa.

De altfel,  dacă după alegerile din 5 aprilie, mai mulți lideri de opoziție au criticat dur observatorii internaționali, învinuidnud-i că nu sînt suficienți de atenți în timpul alegerilor și că vin aici mai mult în turism, de data aceasta nimeni nu a reacționat nici cum. Dar, atît la 5 aprilie, cît și la 29 iulie, Misiunea OSCE/ODIHR  a acreditat cîte 230 de observatori. Am solicitat purtătorului de cuvînt al Misiunii, Jens-Hagen Eschenbaecher, informații privind costul acestor misiuni în Moldova. Din păcate, el a menționat că nu poate să ne ofere informații în acest sens. Totuși pe siteulhttp://www.osce.org/documents/html/pdftohtml/36673_en.pdf.html  este publicat un document privind cheltuielile pentru un observator internațional pentru alegerile din 5 aprilie, 2009. Acolo se precizează că cheltuielile au crescut simțitor comparativ cu ultima misiune trimisă la alegerile locale din 2007. În total, pentru șapte zile în Moldova, cu cazare într-un hotel nu mai scump de 100 euro, Misiunea OSCE/ODIHR a cheltuit pentru un observator 1602 Euro.  Printre cheltuili se numără cîte 45 euro pe zi pentru mîncare, traducător, dacă este necesar, cîte 30 euro pe zi, mașină și benzină – 28 euro pe zi. Pe  lîngă aceasta, fiecărui observator i-a fost achitat desigur și transportul avia.

Liga pentru apărarea drepturilor omului din Moldova, pentru alegerile din 5 aprilie, 2009 a avut 2043 observatori și un buget de  $193,3 mii, iar pentru alegerile din 29 iulie, 1898 de observatori și un buget total de 160, 9 mii Euro.

Analistul politic Oleg Cristal crede că observatorii naționali la 29 iulie și-au făcut meseria mai bine decît la 5 aprilie, dar  motivul cel mai important al lipsei criticilor la adresa observatorilor naționali și internaționali este altul. “Orice critică urmărește un anumit interes. Putem conchide că la 29 iulie nici un actor politic important nu a avut interes să se lanseze în acuzații și critici la adresa celor care au monitorizat scrutinul. Au fost alte prioritati, care au reieșit din rezultatul scrutinului. PCRM a obținut doar 48 de mandate, iar alte patru partide de opoziție, cumulativ, 53 de mandate, deci, opoziția poate prelua guvernarea și nu poate contesta niște rezultate care îi avantajează. Aș vrea să amintesc de declarațiile unor partide de opoziție, făcute în timpul campaniei electorale pentru alegerile anticipate, precum că “alegerile deja au fost fraudate". După astfel de declaratii logic urma să survină contestatii la CEC, respectiv CC, privind nerecunoașterea rezultatelor unor "alegeri fraudate".

Acum, nu ne rămîne decît să vedem dacă democrații își vor ține promisiunea și în Moldova va fi eradicată frauda electorală, astfel încît în țară procesele electorale să fie cu adevărat democratice și să reprezinte strict voința poporului.

*                 *                 *       

“Ancheta jurnalistică a fost finanțată în cadrul proiectului Scoop din Danemarca"