În anii 2000-2001, cele două mari structuri sindicale din RM – Confederația Generală și “Solidaritate”, proaspăt scindate, s-au gandit să transforme sanatoriile, bazele de odihnă și hotelele pe care le aveau în proprietate în SRL-uri. Potrivit liderilor sindicali, s-a decis să se adopte următoarea formulă: 25 la sută din capitalul social să revină colectivelor de muncă din aceste structuri și 75 la sută - Holdingului “Moldsindbalneotur”, din care făceau parte toate instituțiile de tratament și reabilitare ale sindicatelor.

Multe instituții au fost tranformate în SRL-uri după această formulă. Cu Sanatoriul “Nufărul Alb” de la Cahul s-a procedat, însă, după un alt scenariu. Colectivul de muncă a primit, cel puțin pe hârtie, un cadou foarte mare – 80 la sută din capitalul social. Restul a revenit Holdingului “Moldsindbalneotur”. La ce împărtealăs-a ajuns, vom vedea în continuare.

Acordul liderilor sindicali

În 2001 medicul-șef al Sanatoriului “Nufărul-Alb”, Vasile Scutelnic consilier raional din partea PDM, a intrat în posesia unui document semnat, din partea Confederației “Solidaritate”, de Oleg Budza, iar din partea Confederației Generale - de Petru Chiriac. In act scria că organele de conducere - comitetele executive - ale celor două structuri au decis să permită reorganizarea sanatoriului în SRL conform formulei: 20% - Holdingului și 80% - colectivului de muncă. În realitate, însă, nu a avut loc nicio ședință a comitetului executiv care să ia asa decizie, fapt confirmat chiar de semnatari.

Intrebat cu ce scop a semnat un asemenea document, Petru Chiriac răspunde: “In 2001 se schimbase puterea locală a orasului Cahul și cei de la primăria locală cereau achitarea dividendelor. Scutelnic m-a rugat să-i dau o hîrtie precum că sanatoriul se reorganizează in SRL, ceea ce l-ar fi salvat de aceste impozite... I-am dat un document potrivit căruia Comitetul Executiv al Confederației a decis reorganizarea sanatoriului în SRL. El, însă, a adăugat că 80 la sută i se dă colectivului, iar Holdingului – 20. Sindicatele nici nu figurează acolo… I-am dat această hârtie pentru uz intern, el, insă, a folosit-o mai tîrziu la judecată. De ce a procedat așa, nu înțeleg, parcă eram și prieteni… “

Iată și răspunsul lui Oleg Budza la aceeasi intrebare: “Hm, nu știu cu ce scop. El a spus căavea nevoie să prezinte ceva la organele locale, că au avut loc niște bătăi în consiliul raional… I-am spus: eu semnez documentul, dar el are putere până la primul polițist, că e nevalabil, nefondat și nu e juridic. Eu sunt foarte atent la problemele acestea”. Atât de atent a fost Oleg Budza, încât ceea ce a urmat a ajuns în atenția structurilor anticorupție și a provocat adevăraterăzboaie între adminsitrația și angajații Sanatoriului.

Care a fost adevăratul motiv (sau adevărata înțelegere) dintre liderii sindicali și șeful sanatoriului la semnarea acelei “hârtii” rămane un lucru știut doar de ei.

Cum a început reorganizarea Sanatoriului

La 23 mai 2001, conducerea Sanatoriului “Nufarul Alb” a convocat o adunare generală a colectivului de muncă și a anunțat că sanatoriul își schimbă forma de organizare în societate cu răspundere limitată (SRL). S-a făcut trimitere la hotărârea cârmuirii Holdingului, din 14 mai 2001, care decisese că “Nufărul Alb” SRL va fi succesorul sanatoriului existent pînă la acea dată. Noul SRL s-a format cu un capital social de doar 11.082 de lei. Dintre acestea, Holdingul “Moldsindbaleneotur” (structură din care fac parte toate sanatoriile, bazele de odihnă si hotelele din gestiunea sindicatelor), conform cotei sale de fondator-asociat urma să depună patrimoniu în valoare de 2216 lei, iar colectivul de muncă, conform cotei sale de 80 la sută, trebuia să introducă în capitalul social al SRL, sub formă de cote bănești, restul de 8866 de lei. Statutul societății, votat la aceeași adunare, stabilește că prin colectivul de muncă se subînțeleg angajații care la 1 noiembrie 2001 aveau o vechime în muncă mai mare de 10 ani. La data adoptării statutului sanatoriul avea 103 aemenea angajați.

Cand însă noul SRL a prezentat actele, Camera Înregistrarii de Stat (CÎS) a refuzat să înregistreze noul statut. Timp de 7 ani, sanatoriul a trecut prin mai multe procese de judecată și abia în 2007 Curtea Supremă de Justiție a emis o hotîrâre irevocabilă și a obligat CÎS să inregistreze statutul noului SRL cu cotele de participare de 80 la sută aparținând colectivului și 20 la sută - Holdingului “Moldsindbalneotur”. Astfel, noul SRL a fost înregistrat la 18 ianuarie 2008. Nici la acea dată și nici pînă atunci, colectivul de muncă nu a fost informat de această schimbare și respespectiv, despre faptul că angajații devin fondatori. Oamenii spun că administrația nu i-a informat intenționat deoarece ar fi urmărit manipularea listelor și a altor acte cu scopul de a-și însuși ulterior cotele angajaților și a pune mîna pe sanatoriu.

Administrația sanatoriului a prezentat la CÎS trei procese-verbale care confirmă că adunarea generală a sanatoriului a decis schimbarea formei de organizare. Problema este că aceste documente ridică mari semne de intrebare.

Primul proces-verbal de la adunarea generală din 23 mai 2001 nu are număr de inregistrare. Reproducem din document: “La adunarea generală a fondatorilor SRL “Nufarul Alb” au participat: Holdingul “Moldsindbalneoservice” în persoana presedintelui Victor Vasciaev si Sanatoriul “Nufărul Alb” în persoana medicului sef Vasile Scutelnic. Cvorum 100%.”. Deducem că la adunarea generală au participat două persoane. În continuare sunt enumerate cinci chestiuni pe ordinea de zi a adunarii, iar mai jos – aceleași chestiuni deja decise unanim. Și anume: aprobarea fondului statutar de 11082, a cotelor de participare - 20 la sută ale Holdingului și 80 la sută ale colectivului de muncă, contractului de constituire și statutului, precum și împuternicirea directorului V. Scutelnic să conducă în continuare noul SRL.

Al doilea proces-verbal a fost prezentat la Cameră abia în februarie 2008, adica după ce SRL-ul fusese deja inregistrat și după ce de acest subiect au început să se intereseze angajații, dar și organele de drept. Documentul este datat cu 5 noiembrie 2001. În procesul-verbal nu scrie nicaieri că la el se anexează, asa cum cere legea, o listă a persoanelor fondatori/asociați – adică a membrilor colectivului de muncă, care devin fondatori. Cu toate acestea, procesul-verbal a fost insoțit la CÎS de o listă - și ea fără dată și număr și fără vreo mențiune ce ar arăta că e vorba de o anexă la vreun proces-verbal. In listă sunt trecuți asociații și cotele deținute de aceștia: Holdingul - 20 la sută, medical-sef V. Scutelnic –– 28,3 la sută (cea mai mare cotă), cate 10 la sută - șeful policlinicii Sanatoriului, Vladimir Buzu si Maria Corneva, care este șefă de secție la sanatoriu, alte 8,4 procente i-au revenit contabilului-șef al sanatoriului Tatiana Paladi. Alte 7 persoane de pe listă au câte 2-5% cotă de participare. Restul angajaților lipsesc. Criteriile după care au fost împărțite cotele de participare răman o enigmă.

În dosarul de înregistrare a SRL “Nufărul Alb” de la CÎS s-a aflat și un al treilea process-verbal al adunării generale a asociaților, din 21.11.2001, la care apare o lista de asociati “colectivi”. Este de fapt aceeași listă formată din Holdingul “Moldsindbalneotur” și cele 11 persoane, despre care se spune că îi reprezintă pe cei 103 membri ai colectivului. Deci, fiecare din cei 11 “alesi” reprezintă un număr de 8-10 persoane! Lista angajatilor (reprezentati) nu este confirmată, în cea mai mare parte, cu semnăturile acestora. În realitate, angajații trecuți pe listă ca fiind reprezentați nu știau nici că îi reprezintă cineva în componența SRL-ului, nici că devin asociați. Aceste liste pot fi considerate ilegale, deoarece angajații asociați nu au confirmat notarial că ei sunt de acord ca cineva să-i reprezinte. De ce nu au făcut-o? Pentru ca nimeni nu le-a propus. Împărțirea s-a făcut fără ei. De fapt, totul s-a făcut pentru a feri de ochii colectivului manipulările cu actele, ca, în rezultat, cota colectivului să fie folosită și împarțita de anumite persoane. Angajații cred că nimeni nici nu intenționa să le dea vreo bucată din „tortul” ce le revine, iar lozinca “colectiv de muncă” a fost pur și simplu folosită de conducerea sanatoriului pentru a-si însusi 80 la sută din patrimoniu.

Toate aceste nereguli în procesele-verbale și apariția listelor dubioase au fost remarcate de judecătorul Judecătoriei Economice Chișinău Alexandru Rotari care a examinat acțiunea unei angajate a sanatoriului împotriva administrației. Cităm dintr-o decizie a judecății: “…instanța reține că înscrisurile menționate (…) denotă faptul că administrația pîrîtului a vehiculat cu listele asociaților în detrimentul acestora”.

Angajații sanatoriului își cer partea

In 2007, una din angajatele Sanatoriului, medicul Claudia Marin, aflând că instanța supremă a RM a decis definitiv ce cotă din fondul statutar aparține colectivului și ce cotă - Holdingului, s-a interesat la administrația sanatoriului cine și cum a împartit aceste cote, cine i-a împuternicit pe cei 11 să-i reprezinte pe alți angajați și de ce cei 103 asociați nu primesc dividende din profitul sanatoriului? “Dacă 80% din SRL aparține colectivului de muncă, conform hotărârii definitive a CSJ, mă întreb unde estea partea mea?”, spune Claudia Marin care muncește la sanatoriu din 1984. Și-a atras bineînțeles mînia administrației. Conflictul a ajuns în instanță. Din toți angajatii revoltați, doar ea a ajuns să dea în judecată SRL-ul pentru că nu i-a eliberat certificat de asociat. A obținut cîstig de cauză. Instanța a obligat conducerea sanatoriului să-i elibereze certificat de asociat. In instantă reprezentanții administrației au declarat că până acum nu i-a fost acordat certificatul respectiv, deoarece Claudia Marin a refuzat să achite contribuția de 222 de lei la capitalul social și să semneze în lista asociaților. În realitate, însă, a spus Claudia Marin la ședința de judecată, ea nu a știut de existența unei asemena liste, nimeni nu i-a cerut să semneze și nimeni nu a informat-o că trebuie să achite contribuția de 222 de lei. “Dacă administrația ar avea dreptate, de ce atunci n-a eliberat certificate de asociat celorlalte 103 persoane? Toți au refuzat să semneze?”, se intreabă ea. In decizia prin care i s-a dat câștig de cauză Claudiei Marin, instanța notează: “Afirmațiile pîrîtului par a fi cel puțin banale în ipoteza în care o persoană ar refuza contra achitării cotei de 222 de lei să devină asociat al unui agent economic renumit cu o activitate prosperă”.

După ce Claudia Marin a câștigat procesul, alți angajați, mai șovăielnici, au acționat și ei în judecată, în octombrie 2008, Sanatoriul, cerând același lucru – certificatul de asociat. În total, 9 persoane se judecă acum cu administrația. Oamenii spun că ar fi mai mulți dacă nu s-ar teme că vor fi concediați. “Colectivul este dominat de frică, pentru că suntem amenințați la tot pasul”, spun ei. La 13 decembrie, avocatul Veceslav țurcan, care îi reprezintă în instanță pe o parte dintre angajați, a expediat o cerere urgentă la Procuratura Generală cu următorul conținut: “La 13 decembrie 2008, am fost telefonat de către clienta Rotaru Ecaterina, care mi-a comunicat că astăzi, trei persoane: Dobrovenco Eudochia, Axenti Galina, Rotaru Ecaterina, care ca de obicei au venit la serviciu și își îndeplineau datoriile de serviciu la Sanatoriu, au fost chemate cîte una în biroul șefului Policlinicii Sanatoriului – Buzu Vladimir, care le-a presat moral prin strigăte și reproșuri neîntemeiate și le-a amenințat personal pe fiecare din ele cu concedierea din serviciu începînd cu anul viitor, în legătură cu faptul că ele s-au adresat în instanțele de judecată și în Procuratura Generală, pentru a-și apăra drepturile sale contra acțiunilor ilegale a directorului Sanatoriului – Scutelnic Vasile și contabilei-șef a Sanatoriului Tatiana Paladi. Li s-a solicitat în mod de urgență să retragă plângerea din PG și cererea de chemare în judecată”.

Anterior, Veceslav Turcan a mai depus o cerere la Procuratura Generală în care a solicitat investigarea legalității acțiunilor medicului-șef Vasile Scutelnic și a contabilei Tatiana Paladi.

După decizia favorabilă a instanței, Claudia Marin și-a plătit contribuția ca asociat (de care nu știa pînă atunci), de 222 de lei și aștepta ca administrația să-i acorde certificatul de asociat ce-i dă dreptul la dividende. Administratia, însă, a contestat decizia și cauza este examinata zilele acestea la Curtea de Apel Economică. Între timp a mai intervenit o schimbare: Sindicatele au actionat și ele în judecată administrația sanatoriului, cerînd anularea tuturor hotărârilor judecatorești și a actelor emise de SRL “Nufărul Alb” după reorganizare, adică după 2001, pe care le consideră ilegale. Din cauza acestei intervenții în proces, la examinarea dosarului Claudiei Marin instanța a luat o pauză. În schimb ea se întâlnește în instanță cu reprezentanții medicului-șef Vasile Scutelnic în alte procese. Or, după ce Marin a început să manifeste interes față de reorganizarea tăinuită, acesta i-a aplicat un avertisment și o mustrare. Ea le-a contestat în justiție și recent avertismentul a fost declarat neiîntemeiat de Curtea Supremă. Claudia Marin spune că aceste sancțiuni disciplinare nu sunt decât o răfuială pentru faptul că a încercat să încurce ițele administrației în procesul împărțirii sanatoriului.

O mînă spală pe alta?

Medicul-șef al Sanatoriului, Vasile Scutelnic, respinge, dar nu foarte categoric, faptul că ar fi cerut și primit un asemenea document de la Budza și Chiriac : “Nu știu eu ce hîrtie…Poate și a fost…”. Dlui s-a supărat că am îndrăznit să-i adresăm întrebări incomode și că am ascultat părerea colectivului de muncă. “Eu sunt director executiv aici. Manea cu Confederația sunt fondatorii, întrebați-i pe ei. Este lege că numai proprietarul poate face SRL la el acasă. Fondatoru-i fondator, mi-au spus așa, eu fac așa”. Dintr-un asemenea răspuns se poate înțelege că tot ce a făcut a fost cu acordul liderilor sindicali. L-am întrebat de ce angajații nu au fost informați că au devenit asociați și că trebuie să-și depună cotele. „Ei au fost informați, dar de plătit nimeni nu și-a plătit contribuția de asociat, pentru că nu am încheiat procedura de reorganizare și am fost dați din nou în judecată de Confederație, am intrat într-un nou litigiu”. Cît privește beneficiul sanatoriului, care trebuia să fie împărțit și angajaților, Scutelnic spune că până acum totul s-a predat la sindicate și acestea decideau ce să facă cu banii. La sindicate ni s-a spus altceva: „Nufărul Alb” transferă sindicatelor doar o parte din venit, restul banilor ar fi fost gestionati (cum?) de administrația sanatoriului.

Scutelnic susține că reorganizarea, deși s-a facut în baza a trei procese verbale cu date diferite în timp ce toate urmau a fi aprobate încă la prima adunare, „e normală, pentru că la o adunare s-a decis cine sunt fondatorii, la o alta s-au decis cotele etc”. Cine și cum a împărțit și cum de el s-a ales cu cea mai mare cotă de asociat, peste 28 de procente? „S-a luat în calcul salariul pe care îl primesc și faptul că eu am o vechime de muncă mai mare. Dar întrebați pe dl Vladimir Buzu, șeful policlinicii sanatoriului, care a fost președintele comisiei ce a stabilit fondatorii-asociați”,a răspuns Vasile Scutelnic.

și Vladimir Buzu spune că „totul s-a făcut transparent”, însă a refuzat să ne prezinte actele notariale prin care cele 8 persoane pe care le reprezintă ca fondator asociat ar confirma acest lucru. „Vreți acum să-mi amintesc ce a fost în 2001?. Multe s-au schimbat de atunci”, a răspuns răspicat Buzu, precizând că angajații care au dat în judecată sanatoriul cerându-și certificatul de fondator-asociat „sunt provocatori care nu vor să fie bine în țara asta”.

Jurista Sanatoriului, Eugenia țarălungă a negat că ofițerii structurilor anticorupție locale s-ar fi odihnit și tratat la sanatoriu fără să plătească.

Semne de întrebare râmân încă referitor la modul în care a fost calculat capitalul social, de s-a ajuns la doar 11 mii 82 de lei? și în ce act se specifică patrimoniul depus de Holding, în valoare de doar 2 mii 217 lei? Asta in condițiile în care un singur frigider costa în 2001 mai mult de 2 mii de lei... Și Vasile Scutelnic, și sindicaliștii-șefi de la Chișinău spun că patrimoniul sanatoriului – clădirile, mobilierul etc. - nu a fost inclus în capitalul social și a rămas în continuare în proprietatea sindicatelor. Ce a depus atunci Holdingul?

Mai departe declarațiile iarăși diferă: Vasile Scutelnic spune că sanatoriul arendează încăperile și respectiv plătește arendă la sindicate. Însă a refuzat să ne prezinte contractul de arendă. Pe de altă parte, Oleg Budza, vicepreședinte la Confederație, spune că nu este vorba de nici o arendă, ci pur și simplu sindicatele permit (gratuit?) SRL-ului să folosească patrimoniul sindicatelor, în schimb transferă o parte din venituri confederației.

Sindicaliștii-șefi cer sprijinul lui Voronin?

Lupta pentru sanatoriu continuă chiar în aceste zile în judecătoriile economice. Într-o instanță, unii angajați cer dreptul de a primi certificate de asociat, iar în alta, Sindicatele cer și au obtinut deja în prima instantă, la 20 noiembrie 2008, anularea constituirii SRL. Cei de la Confederație sunt siguri că și decizia CSJ va fi anulată, astfel încît formula potrivit căreia angajații sunt numiți asociați la Sanatoriu ar putea fi anulată, iar angajații să piardă lupta.

Sindicaliștii spun că, dacă vor obține cîștig de cauză și în instanța supremă, vor decide în continuare viitoarea formulă de organizare a sanatoriului.

Un amănunt curios: chiar dacă se judecă acum cu administrația sanatoriului și-l acuză pe Vasile Scutelnic că a folosit ilegal acea “hârtie” semnată de Budza și Chiriac, sindicatele l-au numit manager la sanatioriu pe un nou termen tot pe Scutelnic. Asta am aflat-o de la Oleg Budza. “Până acum managerul era numit pe cinci ani, acum l-am numit doar pe un an, având în vedere că s-a creat o anumită situație… dar să știți că nu e ușor să concediezi un om…”, a spus Budza.

Președintele Vladimir Voronin a avut la începutul lunii noiembrie o întîlnire cu “activul Confederației Naționale a Sindicatelor”. În comunicatul de la Președinție se spune: “Leonid Manea, precum și alți conducători ai sturcturilor sindicale, au solicitat suportul șefului statului în special în (…) menținerea mecanismului existent de gestionare a instituțiilor balneoclimaterice”. Am vrut să aflăm cum vede Leonid Manea acest sprijin în condițiile în care doar instanțele urmează să se pronunțe, însă dînsul nu a reușit să găsescă timp, în două luni de cînd solicităm, pentru a vorbi cu noi.

Cure de masaj pentru... organele de stat

Ar mai fi ceva de spus. Medicul Claudia Marin și alți angajați au adresat petiții mai multor instituții de drept, Parlamentului și Președinției, solicitînd să verifice legalitatea acțiunilor medicului-șef Vasile Scutelnic în reorganizarea sanatoriului. Toate însă au fost readresate structurilor locale ale procuraturii, poliției, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției.

Astfel, la 15 august 2008, structura locală a CCEC i-a anunțat printr-o scrisoare pe petiționari că în aceeași zi, la 15 august 2008, a intentat un dosar penal “pe numele factorilor de decizie ai Sanatoriului “Nufarul Alb”” conform art. 195 din Codul Penal. Pentru că “prejudiciul cauzat în urma infracțiunii a fost adus fondatorilor SRL “Nufarul Alb”(…), iar CCCEC efectuează urmarirea penala numai în cazurile în care prejudiciul respectiv a fost cauzat în exclusivitate autorităților și instituțiilor publice, întreprinderilor de stat sau bugetului public național, dosarul penal nr. 2008156659 a fost transmis după competență la Comisariatul de Poliție al raionului Cahul”, se spune în scrisoarea semnată de directorul interimar al DGT Cahul al CCCEC, Gheorghe Scoropat.

Art. 195, al. doi, in baza caruia a fost intentat dosarul penal, incriminează “însușirea în proporții deosebit de mari a bunurilor, indiferent de forma în care a fost săvârșită” și se pedepsește cu închisoare pe un termen de la 10 la 25 de ani. Am dedus din scrisoarea lui Gheorghe Scoropat că, dacă dosarul a fost transmis poliției, aceasta ar desfășura acțiuni de anchetă în dosar. Vom urmări cu ce se vor solda investigațiile.

Cu titlu de epilog vom reproduce un fragment din plîngerea depusă la PG de avocatul Veaceslav țurcan: “ATENțIONăM FAPTUL, că anterior de mai multe ori angajații Sanatoriului au depus plîngeri pe administrația Sanatoriului în Procuratura Generală a RM, în Parlament etc., dar acestea au fost redirecționate la Procuratura raionului Cahul, Procuratura în Serviciul Sud al Procuraturii Anticorupție și Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupiție, Direcția Generală Teritorială Cahul. Cu regret, din cauza lipsei de imparțialitate din partea ofițerilor de urmărire penală și a procurorilor din mun. Cahul, aceștia se odihnesc la Sanatoriu, în timpul efectuării controalelor pe marginea plîngerilor depuse li se propunea și ei acceptau să urmeze cursuri de masaj gratuit, să beneficieze personal și membrii familiilor acestora de tratament gratuit la Sanatoriu. În asemenea circumstanțe, devine evident faptul că angajații Procuraturii raionului Cahul, Procuraturii în Serviciul Sud al Procuraturii Anticorupție și colaboratorii CCCEC din Cahul sunt supuși coruperii pasive, iar aceștia acceptă beneficiile care li se propun.

Din aceste considerente, în temeiul prevederilor art. 54 CPP al RM solicităm respectuos recuzarea tuturor procurorilor procuraturii raionului Cahul, procurorilor Procuraturii în Serviciul Sud al Procuraturii Anticorupție și ofițerilor de urmărire penală din cadrul CCCEC Cahul”.

Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului „Jurnaliștii impotriva corupției” realizat de Centrul de Investigații Jurnalistice în cadrul Programului Consolidarea Capacității de Monitorizare a Societății Civile din Moldova (CCMSCM), implementat de Academia pentru Dezvoltare Educațională (AED), cu suportul tehnic al Consiliului pentru Cercetări și Schimburi Internaționale (IREX). Programul este finanțat de Corporația Provocările Mileniului (MCC) și administrat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare (USAID) în cadrul Planului Preliminar de țară (PPț) pentru Republica Moldova. Conținutul articolului este responsabilitatea autorului și nu reflectă, în mod necesar, viziunea AED, IREX, MCC, USAID sau a Guvernului Statelor Unite.