Justiție

Răfuială la comandă sau cine răspunde pentru arestările neîntemeiate

Foto: CIJM

Câțiva agenți economici și persoane fizice din orașul Rezina acuză poliția și procuratura locală de persecuții și hărțuiri. Ei cred că toate acestea s-ar face la indicația administrației raionului, care luptă astfel cu adversarii săi. Oamenii de afaceri sunt îngrijorați că în ultimul timp se recurge la controale neîntemeiate, se inițiază dosare fără suport factologic, ajungându-se chiar la rețineri, arestări și întemnițarea anumitor persoane. Chiar dacă unii reușesc să dovedească nevinovăția lor, aproape că este imposibil să obțină tragerea la răspundere a celor care au admis abuzuri și au sfidat legea.

Este și cazul lui Alexandru Răileanu, registrator în cadrul Biroului teritorial cadastral Rezina, care a stat timp de două săptămâni în arest preventiv în penitenciarul din oraș, după care alte 40 de zile s-a aflat în arest la domiciliu pentru un presupus fals premeditat în acte publice. Funcționarului i-a reușit să dovedească că nu a comis nicio abatere de la lege și că a fost întemnițat pe nedrept. De mai bine de nouă luni, funcționarul încearcă, deocamdată fără succes, să-și reabiliteze numele și să-i tragă la răspundere pe cei ce se fac vinovați de suferințele la care a fost supus el, dar și familia sa.

Percheziție, defăimare și întemnițare în penitenciar

La 16 august 2017, opinia publică din raionul Rezina a fost bulversată de o ştire-bombă: poliţia i-a reţinut pentru 72 de ore pe Ale-xandru Răileanu, registrator la Oficiul cadastral Rezina, Serghei Bagrin, om de afa-ceri, consilier orășenesc şi Mihail Cuţ, ex-primar de Rezina. Peste câteva zile a fost arestat şi Alexei Cioric, ex-secretar al Consiliului Orăşenesc Rezina. Invocând taina anchetei, conducerea Inspectoratului de Poliţie Rezina a refuzat să ofere informaţii privind motivele reţinerii celor patru persoane. Între timp lumea vehicula diverse ipoteze, cei mai mulţi fiind de părerea că asta ar fi o răzbunare a președintei raionului Ele-onora Graur. De mai mult timp omul de afaceri Serghei Bagrin critica dur activitatea conducerii raionului.

„Am mers la poliție crezând că e ceva ordinar, dar în aceeași zi am fost arestat. A fost pornit dosar penal. Trei zile am fost reținut, apoi am fost dus la Orhei, la judecată, unde a fost înaintată învinuirea, după care, împreună cu persoanele reținute, am fost plasat în penitenciarul nr. 17 din Rezina. Eu, ca registrator, nici nu am avut treabă cu acel contract. A fost o confuzie de nume. Actele de care se legaseră polițiștii fuseseră semnate de o colegă, tot registrator, cu nume de familie Răilean. Eu sunt Răileanu. Ea a înregistrat dreptul de proprietate asupra construcției, eu nici nu aveam legătură cu acel contract”, ne povestește Alexandru Răileanu.

Jurist de profesie, Alexandru Răileanu a lucrat în poliție. De mai mulți ani este registrator la Oficiul cadastral Rezina. Este căsătorit și are doi copii. Soția, juristă și ea, este secretara Consiliului orășenesc Rezina. Acuzațiile au fost înaintate de șeful adjunct al Secției Urmărire Penală a IP Rezina Dumitru Cobâlcean, fiind susținute de procurorul Ghenadie Zgardan. Ei susțineau că Alexandru Răileanu, fiind re-gistrator la Oficiul cadastral Rezina, în interes personal și al altor trei persoane, ar fi înregistrat un bun imobil pe un teren arendat de la Primăria Rezina și procesul final de recepție al acestuia cu date false, atribuindu-i număr cadastral în lipsa unei decizii a Consiliului orășenesc. Pe acel teren a fost construit mai târziu un butic comercial de către omul de afaceri Serghei Bagrin. Faptele încriminate registratorului cadastral au fost calificate drept grave. Organele de drept au considerat că funcționarul ”ar putea să împiedice stabilirea adevărului sau să săvârșească acțiuni criminale asupra eventualilor martori”, dar și că ”este tânăr și starea sănătății îi permite să se afle în stare de arest”. Procurorul a cerut judecătorului de instrucție că aplice față de respectivul arest preventiv pentru 30 de zile.

Spre deosebire de ”complicii” Serghei Bagrin, Mihail Cuț și Alexei Cioric, peste două săptămâni,  grație intervenției avocatului și examinării cazului de alt judecător, Alexandru Răileanu a fost eliberat din închisoare și plasat pentru 40 de zile în arest la domiciliu, după care la scurt timp a fost absolvit de pedeapsă.

După arest, Alexandru Răileanu a revenit la locul de muncă. A depus mai multe plângeri la procuratură și la judecătorie, cerând tragerea la răspundere a polițiștilor, procurorilor și judecătorilor care au sancționat arestul, privându-l neîntemeiat de libertate, dar, deocamdată, spune el, primește doar răspunsuri formale de la autorități. „Procuratura a recalificat ulterior infracțiunea din una care prevede arest în alta mai blândă, care nu prevede arest. Procurorii singuri au modificat. Atunci cum rămâne cu arestul, cu ținerea în penitenciar, încălcarea drepturilor mele? Familia mea a fost în stare de șoc. Mama mea nici până acuma nu și-a revenit”, susține funcționarul.

Într-un răspuns primit de la Procuratura Generală, funcționarul este informat, bunăoară, că: „Studiul materialelor cauzei atestă că… nu au fost stabilite elemente faptice și obiective care ar indica asupra cărorva ilegalități”.

Controale peste controale la firmele unui om de afaceri 

Ținta în toată această schemă cu aresturi și percheziții a fost, se pare, omul de afaceri și consilierulorășenesc de Rezina Serghei Bagrin, care conduce trei firme …. și care în ultimii ani s-a remarcat printr-o critica dură, pe rețelele de socializare și în spațiul public, a conducerii raionului Rezina, în fruntea căreia se află Eleonora Graur.

Povestea, destul de întortocheată, în care a nimerit Alexandru Răileanu a început prin 2016. Întreprinderile omului de afaceri Serghei Bagrin au tot fost supuse controalelor. Și amenzile au curs gârlă. Neajunsurile depistate de specialiștii Direcției Siguranța Alimentelor Rezina erau de genul că în cafenea lipsesc plafoanele de tip închis sau că mesele pe care se prepară bucatele nu sunt marcate, temperatura din încăpere nu se înregistrează zilnic în registru, firma nu dispune de lăzi pentru gunoi cu pedală şi capac.

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) a verificat firmele lui Serghei Bagrin de 6 ori timp de un an, în perioada  2016-2017. Aceasta, în condițiile în care, chiar Guvernul Filip a decis că un agent economic nu poate fi verificat mai mult de două ori pe an. Directorul ANSA, Gheorghe Gaberi, a precizat, la solicitarea ziarului Cuvântul, că reprezentanții ANSA din raionul Rezina, împreună cu angajații Centrului de Sănătate Publică Rezina, Inspectoratului de Poliţie au controlat în perioada 2016-2017 întreprinderile lui Serghei Bagrin în baza unor sesizări parvenite de la Inspectoratul Fiscal de Stat, subdiviziunea din raionul Rezina. La insistența conducerii raionului, întreprinderile au fost verificate și de colaboratorii ANSA din Chișinău. Serviciul Fiscal de Stat a informat Cuvântul că “…în perioada 01.12.2017 – aprilie 2018 întreprinderile administrate de Serghei Bagrin au fost supuse unui control tematic. S-a constatat încălcarea unor prevederi din Codul Fiscal… Serghei Bagrin a fost sancţionat contravenţional cu o amendă în mărime de… 300 de lei”. Omul de afaceri a achitat penalitățile și a lichidat neajunsurile depistate. Dar presiunile organelor de drept și de control nu s-au oprit.

Percheziții cu show-uri la TV

La începutul lunii iunie 2017, cu două luni mai devreme de arestul celor patru, trei grupuri de poliţişti înarmaţi și purtând cagule pe cap, au descins la firmele omului de afaceri, percheziţionând birourile, garajul şi domiciliul acestuia.  Atunci polițiștii au ridicat de la omul de afaceri 35,1 mii lei și mai multe documente privind activitatea întreprinderilor. Oamenii statului au ridicat până și banii soacrei omului de afaceri, o femeie bolnavă, care avea 350 de euro de la fiica sa, aflată la muncă în Italia, bani trimiși pentru procurarea medicamentelor.

Imediat după  percheziție, posturile de televiziune Prime, Publika, portalul Moldova 24, instituţii afiliate Partidului Democrat, al cărui reprezentant este la conducerea raionului Rezina, au mediatizat un reportaj amplu întitulat „Prins cu bani falşi şi contabilitate neagră! La Rezina a fost reţinut unul din cei mai mari susţinători ai Partidului „DA”. Mai târziu, conducerea Poliției din Rezina a declarat că percheziția a fost efectuată în cadrul unui dosar de evaziune fiscală și alte încălcări. Autoritățile au ținut să precizeze că întreprinderile lui Serghei Bagrin ar fi fost ”o răsadniță de încălcări de ordin fiscal și sanitar”.

Eventuală infracțiune scoasă de la naftalină

Omul de afaceri Serghei Bagrin a calificat informaţiile difuzate de Poliţia din Rezina şi mediatizate de posturile TV şi portalurile nominali-zate mai sus drept false şi defăimătoare și a reclamat mediile respective la Consiliul de Presă, care a constatat că instituțiile de presă vizate au încălcat Codul deontologic al jurnalistului la patru capitole.

Consiliul de Presă a constatat că ”în materialele “Un susţinător al Partidului DA din Rezina, cercetat penal pentru evaziune fiscală” (Publika TV, Publika.md), ”Cercetat pentru evaziune fiscală. Poliţiştii au descoperit peste 35 de mii de lei necontabilizaţi şi o bancnotă de 200 de lei falsă” (Prime TV, Prime.md), ”Prins cu bani falşi şi contabilitate neagră! La Rezina a fost reţinut unul din cei mai mari susţinători ai Partidului DA” (Point.md), ”La Rezina a fost reţinut protestatarul-model al DA sau cum să-ţi acoperi infracţiunile prin proteste” (Moldova24.info), publicate la 18 iunie 2017, informaţiile au fost prezentate tendenţios şi unilateral, fiind încălcate prevederile Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, inclusiv articolul 2.1(Jurnalistul prezintă informaţiile într-o manieră onestă, echilibrată şi numai după ce a făcut demersuri pentru verificarea lor), articolul 2.2 (Jurnalistul solicită opinia tuturor părţilor relevante pentru subiect), articolul 2.5 (Jurnalistul verifică, de regulă, informaţiile din două surse independente una de alta. Jurnalistul publică doar informaţiile despre care, în urma verificărilor, are convingerea că sunt veridice), articolul 4.9 (Jurnalistul respectă prezumţia de nevinovăţie şi consideră că orice persoană este nevinovată până la pronunţarea unei sentinţe definitive şi irevocabile împotriva sa)”.

Instituțiile media vizate în decizia Consiliului de presă n-au dezmințit falsurile difuzate nu au acordat protagoniștilor materialelor dreptul la replică, așa cum a recomandat Consiliul de Presă. 

Iar Poliția, cu susținerea procuraturii, a căutat un alt motiv pentru a-l ”cuminți” pe Serghei Bagrin. Pentru aceasta, au scotocit arhiva administrației orașului. Și au găsit ceva, prin care ar putea să-l incrimineze pe businessmanul care îi critică: o decizie din 2004 a Consiliului orășenesc Rezina, prin care lui Serghei Bagrin i s-a dat în arendă pe 20 de ani un teren de vreo 40 de metri pătrați, pe care omul de afa-ceri s-a obligat să amenajeze o stație pentru pasageri. Acest fapt îi permitea să construiască acolo un punct comercial. Hotărârea Consiliul orășenesc nr. 6/2 din 25 noiembrie 2004 stipula că terenul este fără drept de privatizare sau cumpărare-vânzare și rămâne în proprietatea administrației locale.

În jurul acestei decizii poliția a înjghebat un dosar penal cu patru figuranți – Serghei Bagrin, ”inițiatorul și beneficiarul” infracțiunii, Mihail Cuț, pe atunci primarul orașului, Alexei Cioric, secretarul Consiliului orășenesc de atunci și Alexandru Răileanu, registrator la Oficiul cadastral Rezina, care, potrivit poliției și procuraturii, ar fi comis cu intenție fapte prejudiciabile prevăzute de art. 327 alin.1 – abuz de putere, și 332 alin. 1 – înscrierea în acte de către persoane publice cu bună știință a datelor false, Cod penal al R.Moldova.

Cei patru au fost învinuiți că ar fi cauzat Primăriei un prejudiciu de 91 mii de lei, deși din materialele învinuirii nu-i clar de unde s-a luat această cifră în situația când terenul atribuit în arendă a rămas în proprietatea orașului, iar arendatorul regulat a achitat în buget plata stabilită.

Mai mult, polițiștii și procurorii care au orchestrat cazul, presupuneau că Bagrin ar fi dat mită edililor de atunci. Presupunerile polițiștilor că cei de la primărie și Oficiul cadastral ar fi primit mită au stat la baza demersului procurorului Ghenadie Zgardan de la Procuratura Rezina către Judecătoria Orhei pentru sancționarea arestului  pentru cei patru ”răufăcători”. În motivația demersului, procurorul menţionează că ”ancheta ar putea avea succes numai dacă respectivii vor fi izolați de societate”.

De fapt, prin decizia Consiliului orășenesc nr. 6/2 din 2004 au fost alocate două terenuri similare, pentru aceleași scopuri și în aceleași condiții. Cel de al doilea teren a fost alocat lui Fariman Godjaev, un alt om de afaceri din Rezina. Oamenii legii din Rezina au găsit motive de învinuire numai pentru Serghei Bagrin. Aceasta, chiar dacă Fariman Hodjaev ulterior a figurat într-un scandal răsunător legat de ocuparea abuzivă a unui teren aflat în proprietate publică, pe care a construit ilegal un centru comercial.

Judecătoarea de instrucție Viorica Severin de la Judecătoria Orhei a satisfăcut cererea procurorului și cei patru au ajuns în Penitenciarul nr.17 Rezina. Alexandru Răileanu a stat încarcerat două săptămâni, Mihail Cuț și Alexei Cioric – o lună, iar Serghei Bagrin – două luni.

Dosare-mostre de justiție la comandă

Apărătorii celor patru spun că istoriile acuzării lor ar putea servi drept mostre de justiție selectivă, la comandă, specifică pentru organele de drept din Republica Moldova. Alexandru Răileanu a nimerit în acest malaxor absolut fără motiv. De nouă  luni, el încearcă împreună cu avocații săi să demonstreze organelor de drept că așa numita infracțiune privind falsificarea documentelor și înregistrarea ilegală a imobilului lui Serghei Bagrin la Cadastru este o farsă gândită de către polițiști și procurori la indicația cuiva. El a tot scris plângeri pe numele procurorului general Eduard Harunjen, ministrului Afacerilor Interne Alexandru Jizdan, în care dovedește că nu au existat probe pentru învinuirile care i-au fost aduse. El precizează că Primăria Rezina a dat terenul proprietate publică în arendă pentru 20 de ani pentru amenajarea pavilionului de așteptare pentru pasageri SRL-ului ”Bagser-Service”, prin licitație, (conform legii, aceste terenuri nu pot fi obiectul vânzării-cumpărării). În toată această perioadă SRL ”Bagser-Service” a achitat cu regularitate plata de arendă, terenul rămânând în proprietatea Primăriei. Și terenul, și punctul comercial construit pe acest teren au fost înregistrate la Oficiul cadastral în conformitate cu legislația în vigoare.

”Când am fost reținut, ofițerul de urmărire penală Dumitru Cobâlcean, împreună cu inspectorul Igor Botea au încercat să-mi explice motivele arestării din care n-am înțeles nimic. Am cerut să mi se prezinte măcar unele probe care să confirme vinovăția mea. Mi s-a răspuns că și așa prea multe mi s-au spus. Ulterior am fost adus din penitenciar împreună cu Serghei Bagrin în izolatorul de detenție preventivă a Inspectoratul de poliţie Rezina și interogat, în lipsa apărătorului. Am fost interogat de către aceiași D.Cobâlcean și I.Botea. Fără a efectua actele procedurale respective ei m-au supus unui tratament disprețuitor, cinic. M-au amenințat că dacă nu conlucrez cu dânșii și nu recunosc acuzațiile încriminate oricum vor găsi motive pentru a mă trage la răspundere”, precizează Alexandru Răileanu.

Peste puțin timp, pentru ”merite deosebite” în descoperirea ”infracțiunii grave” săvârșite de ”grupul criminal” în frunte cu Serghei Bagrin, locotenentul major Igor Botea, proaspăt transferat de la IP Șoldănești, este avansat în funcția de inspector-șef al IP Rezina.

”Fiind în penitenciar, fără să mi se explice motivele, într-o zi am fost transferat într-o celulă pentru deținuții care declară greva foamei și unde am fost deținut singur. Ulterior am aflat că asta s-a întâmplat la indicația procurorului raionului Rezina Andrei Roșca care, de fapt, a și coordonat toată această operațiune ca să demonstreze capacitățile sale de luptă cu adversarii regimului. Și i-a reușit. Peste puțin timp a ajuns la Procuratura Generală”, spune Alexandru Răileanu.

Moldova în topul țărilor cu cel mai mare număr de arestări pe cap de locuitor

În ultimul an, zeci de avocați și reprezentanți ai organizațiilor pentru apărarea drepturilor omului au semnalat public aplicarea excesivă a arestului preventiv pe perioada efectuării acțiunilor de urmărire penală și de judecare a cauzelor în instanțe. Ei spun că judecătorii ar satisface prea ușor cererile procurorilor de arestare a suspecților, iar arestul preventiv echivalează cu torturarea acestora. Juristul Ion Guzun de la Centrul de Resurse Juridice spune că acest fenomen se perpetuează, deoarece nu există sancționarea reală a persoanelor vinovate, iar prejudiciul, de cele mai multe ori, este achitat din bugetul public.

Repararea prejudiciului moral și material cauzat persoanelor condamnate pe nedrept sau în urma unor erori judiciare intră în obligațiunea statului. Instituțiile statului, în special Ministerul Justiției, sunt în drept să inițieze acțiuni în regres pentru a trage la răspundere funcționarii care se fac vinovați de comiterea erorilor judiciare sau de alte acțiuni care au condus la condamnări pe nedrept a unor persoane.

Peste o treime din hotărârile Curții Europene pentru Drepturile Omului împotriva Republicii Moldova vizează încălcarea procedurii de arest şi privarea neîntemeiată de libertate. Acest lucru plasează Republica Moldova în topul țărilor cu cel mai mare număr de arestări pe cap de locuitor. Până acum, Republica Moldova a achitat peste 220 mii de euro sub formă de despăgubiri în 33 de cazuri în care a fost sancționată pentru arest și condamnări neîntemeiate a persoanelor.

Investigaţia a fost realizată în cadrul proiectului „Mobilizarea societății civile cu scopul de a susține integritatea în sectorul Justiţiei în Republica Moldova”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice şi Freedom House, cu susţinerea financiară a Departamentului de Stat al SUA.

Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Comentarii