Portalul anticoruptie.md a analizat declarațiile de avere și interese personale ale celor 10 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care au trecut cu brio testul integrității etice și financiare în cadrul Comisiei Pre-Vetting. Din lipsă de experiență la completat declarațiile sau din grabă, unii membri CSM au supraevaluat bunurile imobile pe care le dețin, iar alții au mers și mai departe - au uitat să declare donațiile făcute unor persoane din familie.

Magistratul Sergiu Caraman, care a preluat funcția de președinte interimar al CSM în data de 7 mai 2023, a acumulat pe parcursul anului trecut venituri din salariul de judecător la Judecătoria Criuleni de 118.852 lei, iar din salariul de la CSM - 332.224 lei. Soția judecătorului a ridicat o retribuție anuală de 113.346, de la SC „Paninella” SRL.

La capitolul venituri, Caraman indică și onorariul pentru activitatea științifică și de creație la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției în sumă de 12.967 lei, dar și dobânda totală de puțin peste 100 de lei obținută de la două bănci comerciale din țară.

Președintele interimar al CSM declară și dividendele obținute de la cele 23 de companii internaționale unde deține cote-părți. Mai exact, acesta a acumulat pe parcursul anului trecut venituri suplimentare de aproape 2000 de dolari, cea mai mică sumă fiind de 3.74 dolari, iar cea mai mare - de 1.751 dolari americani.

Categoria venituri este completată și de diurna primită de la Office of the Commisioner for Federal Judicial Affairs Canada, în sumă de 980 de dolari canadieni, diurna de 2.940 lei de la Centrul de Resurse Juridice din Moldova și o ultimă diurnă primită de la United Nations Development Programme în sumă de 1.464 dolari americani.

În portmoneul magistratului au ajuns și peste 27.350 de lei din bugetul de stat pentru compensații „Prima casă”, alte 2.641 de lei indemnizație de la CNAS pentru incapacitate temporară de muncă, 36.000 lei din darea în locațiune a unui apartament amplasat în orașul Florești, dar și peste 6.110 roni primite de soție de la Serviciul Public de Asistență Socială din România.

În anul 2023, familia Caraman s-a ales cu mai multe moșteniri. Soția magistratului a primit ¾ din averea succesorială pentru șase terenuri agricole și unul intravilan. Un alt teren agricol ce se regăsește în declarația de avere este unul obținut de soție prin donație încă în anul 2014.

Moștenirea nu s-a limitat la terenurile agricole - soția s-a ales cu  ¾  și dintr-un apartament de 22,8 m.p., cu o valoare de piață de 500.000 lei, aceeași parte a obținut-o și pentru o casă de locuit de 150,3 m.p., care valorează pe piață 1.400.000 lei.

Sergiu Caraman indică și un apartament de 98 m.p. dobândit în 2022 cu suma de 39.036 euro, valoarea de piață fiind de 78.500 euro. Caraman a motivat diferența de preț prin faptul că „a fost încheiat un contract de societate civilă între compania de construcții și Consiliul Superior al Magistraturii. A fost achitată prima rată și urmează să fie achitată încă suma de 2123,50 Euro”. Caraman a mai cumpărat un apartament și în 2019. Acesta are o suprafață de 49,70 m.p, iar valoarea de cumpărare și de piață nu s-a schimbat, fiind de 493.000 lei.

Beneficiarul efectiv al automobilului familiei, o Toyota Corolla este soția judecătorului. Mașina este fabricată în 1999 și a fost cumpărată în 2018 cu 1.300 de euro.

Sergiu Caraman a inclus în declarație și cele 33 de companii internaționale în care are acțiuni, precum și cotele părți.

Caraman are la activ și trei credite la două bănci comerciale din Moldova. De două, în sumă totală de aproape jumătate de milion de lei, a scăpat în 2023. Cel de-al treilea împrumut este de 820.000 de lei și a fost făcut în 2021, scadent în 2046, cu o rată a dobânzii de 5%.

A împărțit fiului donații generoase, dar nu le-a declarat

Judecătorul Vasile Șchiopu, care a fost detașat în rândul membrilor CSM în mai 2023, indică venituri din salariul obținut atât de la CSM de aproape 244 000 lei, cât și de la Judecătoria Ungheni de 158.377 lei, acolo unde a avut calitatea de președinte al instanței.

Soția magistratului, angajată în sistemul medical, a obținut salarii din trei surse, de la Centrul medicilor de familie Ungheni, Spitalul raional Ungheni și SR  „EuroClinic”. De la primul angajator 60 000 de lei, de la al doilea peste 293 000 de lei și ultimul salariu, de la clinica privată, de aproape 202 000 lei.

Pe lângă salariu, magistratul a ridicat de la CNAS și o pensie lunară de peste 9 000 de lei (115.344 lei), indemnizații pentru incapacitatea temporară de muncă, dobânzi, dar și indemnizația de 1.200 de lei pentru ordinul Gloria Muncii.

În 2019, soția magistratului a devenit moștenitoarea a două terenuri intravilane, iar un alt teren din circuitul civil îl avea în proprietate încă din 1990. Pe lângă terenuri, tot în 2019, în moștenire i-au fost trecute o casă de locuit de 99,4 m.p. și alte două averi imobile. În lista de proprietăți ale familiei Șchiopu mai apare o casă de locuit de 146,9 m.p. 

Familia Șchiopu are în posesie o Honda CRV fabricată în 2012 și achiziționată în 2017 cu 180.000 de lei.

Magistratul a încheiat anul 2023 făcând o donație generoasă. Este voba despre un apartament de 50 000 de euro amplasat în municipiul Chișinău care a fost transmis prin contract de vânzare-cumpărare unei persoane fizice.  

Șchiopu nu indică nicio datorie și niciun credit contractat, deși despre o asemenea soluție vorbea acum un an în fața comisiei Pre-vetting. În cadrul audierilor membrii comisiei l-au întrebat pe magistrat despre achiziția în 2022 a unui apartament în Chișinău la un preț preferențial, chiar dacă avea o casă în Ungheni. Judecătorul a explicat atunci că avea nevoie de o locuință în capitală pentru că a candidat la postul de judecător al Curții Supreme de Justiție. Banii pentru achiziția apartamentului i-a împrumutat de la un om de afaceri din capitală, tocmai pentru a evita speculațiile care ar fi apărut dacă ar fi făcut împrumutul de la rudele sale.

Tot în fața comisiei Șchiopu a vorbit despre donațiile bănești pe care i le-a făcut fiului, cu mențiunea că nu a considerat necesar să le includă în declarația de avere, deși membrii comisiei i-au precizat că trebuia să facă acest lucru. În declarația actuală, pentru anul 2023, la fel nu se regăsește nicio informație legată de vreo donație făcută de magistrat, în afară de apartament. În schimb, am identificat în declarația de avere a fiului magistratului, Gheorghe Șchiopu, care are funcția de procuror în cadrul Procuraturii raionului Ungheni, că a primit în 2023 o donație de la tatăl său în sumă de 80 000 de lei.

Onorarii mai mari decât salariul

Pe parcursul unui an, Ion Guzun a obținut din activitatea de membru al CSM venituri în sumă de 314.697 de lei. Lista a fost completată și de onorariul în urma activității de avocat, de peste 147 mii lei, dar și remunerarea de la International Development Law Organization de 18.375 de euro.

Pe lângă dobânzile de la două bănci comerciale, una din România, Guzun a primit și o donație de 200 de dolari. Membrul CSM a mai obținut venituri din alte patru surse, în majoritate plăți pentru compensarea cheltuielilor de deplasare de serviciu. Totodată, soția acestuia a ridicat și alocația de stat pentru copii din România în sumă de 5.875 de roni.

Avocatul indică și nouă terenuri, majoritatea agricole, obținute prin moștenire sau donație. Tot prin contract de donație s-a ales cu o casă de locuit în 1999. Aceasta are peste 124 m.p. și valorează pe piață 1 milion de lei. O altă casă împreună cu un garaj a fost moștenită în 2007. Donat este și apartamentul soției. Suprafața acestuia este de 66 m.p și a fost dobândit în 2014, valoarea de piață a acestuia fiind de 1,5 milioane de lei.  

Guzun declară în proprietate un autoturism Volvo V60 fabricat în 2014 și dobândit în 2018 cu 11.700 de euro. În ultimii ani valoarea bunului a crescut cu aproape 2 000 de euro.

Avocatul mai declară că gestionează o afacere care are la bază activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management, dar și tipărirea altor publicaţii (cărţi, broşuri etc).

Chiar la începutul anului, Guzun a împrumutat unei persoane fizice peste 34 de mii de euro, pe care îi va recupera până în 2026.

Anul trecut membrul CSM a încheiat, pentru o perioadă de cinci luni, un contract de 26.250 euro cu International Development Law Organization. Contractul a fost finanțat de la bugetul de stat. Un al doilea contract, finanțat din fonduri externe, a fost semnat în august 2023 pentru o perioadă de 16 luni cu Business and Strategies in Europe. Valoarea totală a contractului este de 84.000 de euro.

Venituri lunare de zeci de mii de lei din salariu și pensie

Judecătoarea din cadrul Curții de Apel Chișinău, Nina Cernat, membră cu experiență în cadrul CSM, a ridicat salariul lunar de peste 40.000 lei de la CSM, care a însumat pentru anul trecut un venit total de 480.200 lei și indemnizația pentru incapacitate de muncă de puțin peste 4.300 lei, tot de la CSM.

Lista veniturilor a fost completată cu indemnizația de la CNAS pentru incapacitate de muncă în mărime de  23.188 lei și indemnizația de 1200 lei pentru Ordinul Gloria muncii.

Cernat a ridicat pe parcursul anului trecut o pensie de peste 30.000 lei lunar, CNAS direcționând în total în contul magistratei 367.755 de lei.

Judecătoarea indică în declarație că are în propietate două terenuri agricole primite în 2006 drept donație. În 2016 Cernat a devenit proprietara unei case de locuit cu o suprafață de 80 m.p, costul căreia a fost de 186.644 de lei.

Familia Cernat deține un autoturism Toyota Auris fabricat în 2016 și achiziționat în 2019 cu 278.898 lei, înscris pe numele soțului magistratei.

Cinci surse de câștig

Tatiana Ciaglic declară că pe parcursul anului trecut a ridicat salariu de la Institutul Național al Justiției și de la CSM, de 301 407.56 lei, respectiv, 314 467.00 lei.

Totodată, membra CSM a obținut venituri și din alte cinci surse. Onorarii de la Națiunile Unite și ASOCIAȚIA OBȘTEASCĂ „NORD PRESS CLUB” de aproape 20 000 lei și alte trei salarii, cel mai mare fiind recepționat de la INTERNATIONAL DEVELOPMENT LAW ORGANIZATION de peste 116.000 lei. 

La capitolul bunuri imobile, membra CSM declară că are în proprietate un apartament cu suprafața de 32,9 m.p moștenit în 1999. Conform declarației depuse valoarea bunului a fost estimată la peste 17 milioane de lei, în timp ce valoarea de piață menționată în avizul de plată eliberat de FISC, este de 600.000 de lei. Cel mai probabil, a fost comisă o greșeală valoarea bunului fiind de fapt 177.531 lei. Eroarea a fost confirmată pentru anticoruptie.md și de Tatiana Ciaglic, care a răspuns solicitării de a explica supraevaluarea bunului. Ciaglic a precizat că este vorba de 177.531 lei. 

În declarație nu se regăsește niciun automobil, în schimb sunt indicate cinci conturi bancare pe care sunt păstrați 1750 de euro și peste 150 mii lei.

Ciaglic mai indică că are calitatea de membru în cadrul Centrului de promovare a medierii „Promediere”.

O nouă mașină parcată în declarația pentru anul 2023

Avocatul Alexandru Postica a declarat venituri din salariile obținute de la Asociația Obștească „Promo LEX” și CSM, dar și onorariul pentru desfășurarea activității de avocat, în sumă totală de peste 1 milion de lei. Venitul familiei Postica a fost completat și cu salariul soției, de puțin peste 220 mii lei.

Postica a mai ridicat pe parcusul anului trecut din activitatea științifică peste 60 000 de lei, dar și dobânzi nesemnificative de la trei bănci comerciale.

105 000 lei familia i-a căpătat și de pe urma vânzării unui automobil. Pe lângă vânzarea făcută, lui Postica i-a fost restituit un împrumut de 8000 de euro, a recepționat 15.900 de lei pentru darea în arendă a bunurilor imobile, pentru transmiterea în locațiune a unui oficiu a adunat peste 116 mii lei, iar alte 6525 de euro i-a primit drept indemnizație de la Patriarhia Română. Lista altor surse este completată și de diurnele de peste 500 de euro și venitul din care se efectuează reținerea finală a impozitului în sumă de 12 000 lei. În contul soției a ajuns și alocația pentru copii minori de la statul roman de peste 6000 de roni, inclusiv cea din țară de peste 19 000 lei.

Familia Postica deține 60 de terenuri agricole, alte șapte terenuri intravilane și unul extravilan. Marea majoritate a acestora au fost achiziționate începând cu anul 2006, Postică fiind și acționar al unei companii specializate în domeniul agricol.

În declarație se regăsesc patru case de locuit, ultima moștenită de soție în 2022. Cea mai ieftină casă a fost cumpărată în 2009 cu numai 12 000 lei și are o suprafață de puțin peste 68 m.p., iar cea mai scumpă are o suprafață de peste 156 m.p, dobândită în 2015 pentru 931.064 de lei. Lista este completată și cu un apartament de 11 m.p dobândit în 2018 cu suma de 7.716 lei, dar și alte cinci averi imobile.

Totodată, Postica a inclus în declarație și un spațiu comercial de 555 m.p dobândit în 2018 cu 1,8 milioane de lei. 

Cea mai nouă achiziție a familiei Postica este un autoturism de marca Suzuki Vitara produs și achiziționat în 2023 cu 19.800 de euro. În garaj mai este o Toyota Rav 4 din 2015, care a fost cumpărată în 2021 cu 320 mii de lei.

Pe lângă afacerea în agricultură a familiei, soția membrului CSM este fondatoarea unei companii de turism, pentru care atât ea, cât și soțul, au investit suma totală de peste 1 milion de lei, banii urmând să fie recuperați până în 2026. Alexandru Postica a mai împrumutat unei persoane fizice suma de 7000 de euro.

Soția este beneficiara unui contract de peste 190 mii de lei finanțat din fonduri externe.

Averi imobiliare cumpărate și moștenite

Judecătoarea Curții Supreme de Justiție (CSJ), Aliona Miron, numită recent în funcția de membru al CSM, a indicat în declarația de avere și interese personale la angajare că pe parcursul anului trecut a ridicat salariul de 477.390 lei de la CSJ, iar soțul acesteia a adus în casă un venit de 215.542 de lei obținut din salariul de la Agenția de Intervenție și Plăți în Agricultură.

Miron a mai primit un salariu de 7.400 de lei din activitatea didactică de la Institutul Național de Justiție. La venituri se adaugă și peste 8 000 de lei primite de la CNAS pentru incapacitate temporară de muncă și dobânda de la o bancă comercială, iar soțul completează lista veniturilor din alte surse la fel cu dobânzile primite, dar și cu pensia lunară de peste 9.700 lei (117.543 lei) de la Ministerul Afacerilor Interne.

Familia Miron mai declară în proprietate șapte terenuri agricole obținute prin moștenire și alte trei terenuri intravilane la fel moștenite. La capitolul bunuri imobile, judecătoare susține că are în posesie din 2018 o casă de locuit cu o suprafață de 190 m.p. a cărei valoare de piață este de 754.150 de lei și un apartament de 75,9 m.p. achiziționat în 2015 la preț preferențial cu 516.999 de lei, valoarea de piață fiind de 937.301 lei. În declarație se mai regăsește încă o altă casă de locuit de 110 m.p. moștenită în 2010 și un apartament cu o suprafață de 140,3 m.p., dobândit în anul 1997. 

Magistrata a completat căsuța cu bunuri mobile cu doua automobile, un Mercedes E 220, fabricat în 2004 și dobândit în 2011 cu suma de 8 000 de euro și un Volkswagen Multivan produs și dobândit cu dreptul de folosință în 2012, valoarea acestuia fiind de 553.700 de lei. Totodată, Miron mai declară și un vehicol motorizat dobândit în 2013 cu suma de 17.500 lei. Beneficiarul efectiv al bunurilor este soțul magistratei. 

Miron declară că până în 2025 are de întors o datorie de 5000 de euro.

Salariu de peste 2.500 de euro din străinătate

Lucia Popescu, numită din rândul non-judecătorilor în luna septembrie 2023, a indicat în declarația de avere că în câteva luni de activitate la CSM a ridicat un salariu de 154.992 lei. Cu un salariu mai generos de 31.375 de euro s-a ales de la Expertise France. Soțul acesteia a adus în casă un salariu de 305.505 lei de la Judecătoria Criuleni. Soțul a mai primit și un onorariu de peste 24 de mii de lei de la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției.

Popescu a ridicat pe parcursul anului trecut și două burse de studii, dar și alocații de stat pentru copii de la statul român în sumă de peste 6 mii de roni. Alți peste 4000 de euro i-a primit ca asigurare medicală de la compania Expertise France la care e angajată. Cu indemnizații de peste 15 000 de lei s-a ales și soțul acesteia.

Declarația este completată și cu un teren intravilan, o casă de locuit de 109 m.p. și o altă avere imobilă, toate bunurile fiind achiziționate în 2020 cu suma de 48 000 euro, pentru care soțul membrei CSM deține o cotă parte de ¾. Soțul deține și o pătrime dintr-un apartament de 55,6 m.p cumpărat în 2004 cu 314.830 de euro.

Contactată de anticoruptie.md pentru anumite explicații legate de prețul mare pentru apartamentul declarat, Lucia Popescu a precizat că este o eroare și că era vorba de o sumă în lei si nu euro, cu mențiunea că va „corecta eroarea în termenul permis de lege”. 

În declarație se regăsesc și cinci credite, cel mai recent a fost contractat în 2023 pentru suma de 60 000 de lei, cu o rată a dobânzii de 18,10%, scandent în 2028.

Anul investițiilor în bunuri mobile

Judecătoarea Ioana Chironeț, aleasă în funcția de membru al CSM din partea sistemului judecătoresc indică în noua declarație că a ridicat pe parcursul anului trecut un salariu de la Judecătoria Chișinău de 142.037 de lei, iar de la CSM un salariu de peste 22 000 de lei lunar (270.968 de lei).

Totodată, din vânzarea unui bun mobil sau imobil a obținut 11.200 de euro, iar din vânzarea unui teren 7000 de lei. Printre veniturile din alte surse se regăsesc și diurnele primite de la Ambasada Franței în România de 2700 de lei și 302 euro de la Consilul Europei.

Ioana Chironeț declară că are în proprietate din 1993 un apartament cu suprafața de 76,9 m.p a cărui valoare de piață este de 800 000 de lei.

Anul trecut în propietatea familei a ajuns un autoturism nou-nouț, un Jelly Coolray fabricat și cumpărat în 2023 cu 20.850 de euro, pentru care a și contractat un împrumut de 150 000 de lei de la o bancă comercială, scadent în 2025.

 

Apartament cu preț preferențial

Magistrata Maria Frunze, membru detașat în CSM din luna mai 2023, a primit un salariu de la CSM de peste 259 000 de lei, iar de la Judecătoria Chișinău - de 115 903 lei. Soțul acesteia a adus în familie un venit de 250 de mii din salariul primit de la Brigada de poliție cu destinație specială Fulger al Inspectoratului General al Poliției și de la IGP.

Tot anul trecut, Maria Frunze a primit și salariul din activitate didactică de peste 73.600 de lei de la Institutul Național al Justiției, inclusiv dobânzi nesemnificative de la instituțiile financiare.

În 2023, membra CMS a devenit mamă și s-a ales cu indemnizația unică la nașterea copilului, cea de maternitate și pentru incapacitate temporară de muncă. Soțul magistratei a recepționat și el o indemnizație de peste 23 000 lei de la locul de muncă pentru spațiul locativ.

În lista bunurilor imobile este indicată o casă de locuit și un apartament, pentru care familia are contract de locațiune. Este indicat și apartamentul de 68,7 m.p. achiziționat în 2021 cu preț preferențial de 28.854 de euro (420 euro/m.p.) achitat în rate de la firma de construcții până în 2023, dar și o casă de locuit dobândită în 1998 prin decizia primăriei com. Grătiești, fiind indicată o valoare a bunului de 639.649 de lei.

Familia Frunze a achiziționat anul trecut un BMW 320D din 2004 cu motorul și cutia de viteze defectate, astfel a fost motivat prețul mic de cumpărare, și anume de numai 500 de euro, pe când prețul de piață este de 2.000 de euro. Pe lângă aceasta tot pe numele soțului mai sunt înregistrate alte două bunuri mobile, un Mercedes-Benz Eclass din 1995 cumpărat în 2017 cu 10 000 de lei și un Volkswagen T4 din 1998 și cumpărat în 2015 cu 5 000 de lei. Și pentru aceste două mașini a fost necesară repararea caroseriei și a motorului.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicat.